Rodeanu: Guvernarea PSD PNL a mai inventat un minister: Ministerul Dobânzilor

„România dobânzilor. România NeEducată. România NeApărată. Guvernarea PSD PNL a mai inventat un minister: Ministerul Dobânzilor. Și acolo, coaliția de Guvernare, condusă de Ciucă și Ciolacu, a alocat un buget mai mare decât cel al Educației sau al Apărării. Nu este un minister pentru români. Este un minister al datoriei care transformă banii românilor în dobânzi externe pentru împrumuturile făcute. Împrumuturi pentru Praful în ochi al creșterii economice și al iluziei bunăstării românilor”, scrie pe Facebook Bogdan Rodeanu.

Deputatul USR afirmă că „realitatea este crudă: avem inflație și deficit bugetar în creștere”.

„Măsurile USR de combatere a sărăciei și de oprire a creșterii prețurilor sunt blocate de o majoritate parlamentară care susține acest Guvern al Împrumutului Extern. Deficit cât mai mare. Împrumuturi cât mai grozave. Dobânzi extraordinare. Guvernare PSD PNL”, încheie Rodeanu.

Statul a ajuns să plătească pentru dobânzile la credite peste întreg bugetul Ministerului Apărării și o sumă egală cu cea pe care o dă Ministerului Educației. Guvernul a alocat Ministerului Educației 2,1% din PIB în 2023 (32 mld. lei), deși legea educației spune că bugetul e de 6% din PIB.

Pe de altă parte, statul a plătit, în 2022, 2% din PIB – 29 mld. lei (5,8 mld. euro) doar pentru plata dobânzilor la credite, mai mult decât a primit Ministerul Apărării (25,9 mld. lei – credite bugetare).

Deficitul bugetar a fost, în 2022, de 81 de miliarde de lei (5,68% din PIB), cu 1,1 miliarde de lei peste cel din 2021. Pentru că PIB-ul a crescut, ajutat și de inflația de 16%, deficitul pe anul trecut este ceva mai mic, raportat la PIB, față de 2021 (5,68%). În condițiile în care deficitul rămâne însă foarte sus, datoria publică se acumulează puternic.

Statul a adăugat datoriei publice 77 de miliarde de lei (15,5 miliarde de euro) în 2022. Unii economiști spun că acest lucru nu ar fi o problemă, atâta vreme cât PIB-ul crește și, prin creșterea lui, deficitul rămâne la sub 50% din PIB. Dar nimeni nu poate garanta că PIB-ul va crește, an de an, cu 4-5%. În plus, dacă PIB-ul ar crește așa cum arată statisticile, atunci și veniturile bugetare ar trebui să crească pe măsură, prin urmare nevoia de îndatorare a statului să scadă.