Rocada mică în FMCG

În 2015 Albalact a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului producătorilor de lactate, depășind rezultatele financiare înregistrate de Danone România anul trecut. Chiar dacă producătorul francez a revenit pe creștere anul acesta, nici afacerea controlată de Raul Ciurtin n-a stat pe loc, ci a bifat plusuri, deci este de așteptat ca ordinea pe podium să se păstreze. Schimbări de clasament la fel de spectaculoase nu s-au regăsit în niciun alt segment al pieței de bunuri de larg consum.

„Albalact este deja lider de piață”, spunea persoana cu care am avut ultimul interviu din 2014,înainte de începerea vacanței de iarnă. Am preluat ca atare informația, lansată off-the-record la acea vreme (implicit, tratată ca atare). Informația nu putea fi verificată atunci ci doar după ce Albalact și Danone și‑au publicat rezultatele oficiale. Atunci s-a văzut că piața lactatelor, cu o valoare anuală estimată la 4 miliarde de lei, are un nou lider. Albalact a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 475 de milioane de lei, în creștere față de 2013 (423 milioane de lei), iar profitul a crescut și el, ajungând la 12,3 milioane de lei, față de 8,4 milioane de lei în 2013. Cifra de afaceri a Danone, în schimb, a scăzut de la 481 milioane de lei în 2013 la 456 de milioane de lei anul trecut, iar pierderile raportate au crescut, de la 5 milioane de lei la 16 milioane de lei, în același interval. În primul semestru al anului, Danone a realizat o cifră de afaceri de 230 de milioane de lei, în scădere cu 1,6% față de perioada similară a anului anterior; a raportat însă un profit net de 13,8 milioane de lei. Albalact își continuă creșterea, plusul estimat pentru 2015 fiind ceea ce Stephane Batoux, directorul general al Albalact, numește high single digit, adică un procent apropiat de 10%.

Albalact este singura afacere controlată de investitori români în topul producătorilor din industria laptelui; francezi, greci și nemți (Danone, Friesland Campina, Fabrica de lapte Brașov, Delaco, Hochland, Dorna, Covalact) dețin felii importante din această industrie, abia pe locurile nouă și zece, în funcție de cifra de afaceri, mai aflându‑se businessuri locale (Simultan și Lactag).

Diametral opus se plasează antreprenorii români în industria cărnii, pe care o domină clar, iar prezența străinilor este mult mai slabă. Firme ca Avicola Bacău, Transavia, Cris-Tim, Aldis, Meda au poziții puternice. Afacerile producătorilor din industria alimentară au primit o importantă gură de oxigen, odată cu reducerea TVA, de la 24% la 9%, la jumătatea acestui an. Primele date despre impactul acestei măsuri au fost anunțate încă din iulie de compania de cercetare de piață Nielsen și indicau un avans de 17% al consumului de alimente în primele două săptămâni după aplicarea acestei decizii. „Efectul reducerii TVA este major și a fost văzut de noi clar în creșterea din ultimele patru luni. Măsura este cert pozitivă, iar creșterea vânzărilor se datorează atât majorării consumului, cât și unui proces de «albire» a vânzărilor de retail. Cred că rețelele mari au înțeles oportunitatea și au transmis această reducere către consumator. Și toată lumea a beneficiat de asta“, a declarat pentru ZF Dan Minulescu, CEO al Macromex, un grup cu afaceri de peste 100 de milioane de euro.
Din suma totală pe care românii ar fi putut să o economisească în urma unor prețuri mai mici, 76% a fost reintrodusă în circuitul cumpărăturilor de larg consum, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piață GfK despre impactul scăderii TVA. Mai mult de jumătate din această sumă a fost direcționată către produsele alimentare și băuturile non alcoolice. 17 procente au mers către zona produselor nealimentare – produse de îngrijire personală și de îngrijire a casei. Restul sumei a rămas în buzunarul românilor, fie pentru alte cheltuieli, fie pentru economisire.

Pâinea și produsele de panificație au fost primele care au beneficiat de reducerea TVA, încă din 2013, iar pe parcursul a doi ani – din toamna acelui an până în toamna lui 2015 – populația a cheltuit pe pâine mai puțin cu jumătate de miliard de euro, potrivit calculelor făcute de Aurel Popescu, președintele Rompan, patronatul din industria de morărit și panificație care reunește entități de profil cu afaceri de 1,5 miliarde de euro; piața de morărit și panificație se ridică la peste 3 miliarde de euro. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2016, TVA pentru celelalte produse urmează a fi redusă de la 24% la 20%.

Î