ROBOR, un indicator de referință unde BNR nu are niciun mijloc de intervenție, spre deosebire de IRCC sau piața valutară

Luni, 2 mai, indicele ROBOR la 3 luni, folosit ca referință în acordarea creditelor în lei companilor și persoanelor fizice, a fost cotat de bănci la 5, 01%, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani.

În mai 2012, deci acum 10 ani, ROBOR a fost cotat la 4,5%, dar în decembrie 2012  crescuse la 6,3%. De atunci ROBOR a scăzut continuu, pe fondul reducerii inflației – vă mai amintiți de scăderea TVA la alimente -, astfel încât în 2017 ajunsese la 0,6%. Atunci inflația era negatiă, un eveniment care nu fusese prevăzut nici de BNR, nici de economiști.    

Când inflația a început să crească din nou în perioada 2018-2019, băncile au ajuns să coteze ROBOR la 3,5%, mai ales că și BNR a crescut dobânda de referință la 2,5%.

Între timp Dragnea, Vîlcov și Zamfir, liderii PSD, partidul aflat la guvernare, au  venit cu un nou indicator de referință pentru creditele de consum, creditele ipotecare Prima Casă și ipotecare clasice – IRCC, care reflectă nivelul mediu de  dobândă din piața interbancară la care efectiv se făceau tranzacții, spre deosebire de ROBOR, care este o dobândă pe care o cotează băncile pe diferite intervale, dar unde se fac foarte puține tranzacții.

Au fost perioade în care băncile cotau dobânzile, ROBOR era calculat, anunțat de către BNR la ora 11.00, dar în spate nu erau tranzacții. Dar în piața bancară, acolo unde băncile cumpără și vând lei, se făceau tranzacții la o dobândă mai mică decât cotațiile afișate pentru ROBOR.

Dar în martie 2020 a venit COVIDUL, iar BNR a tăiat rapid dobânda de referință de la 2,5% la 2%, ceea ce a dus și la scăderea ROBOR. De la 2%, BNR a mai tăiat dobânda de trei ori, astfel încât la începutul anului 2021 dobânda de referință ajunsese la 1,25%, cel mai redus nivel consemnat în istoria BNR. La fel, ROBOR a scăzut în iunie 2021 la 1,49%, după ce în ianuarie 2021 fusese cotat la 2,01%, iar în mai, exact acum un an, ajunsese la 1,59%.

Din vara lui 2021a apărut inflația, astfel încât, în decembrie, la finalul anului, ROBOR a ajuns să fie cotat la 3,01%, la o inflație de aproape 6%. Acum, la începutul lunii mai, avem un ROBOR de 5,01%, la o inflație de 10,15% înregistrată în martie, iar în aprilie și în mai probabil că inflația se va duce spre 12%.

Problema este că BNR nu are niciun mijloc de intervenție asupra ROBOR-ului, adică nu poate influența mișcarea lui, nu poate vinde sau cumpăra bani astfel încât băncile care cotează ROBOR să crească sau să scadă nivelul lui.

Nu știu dacă BNR vede asta ca o problemă.

Pe piața valutară, BNR poate cumpăra sau vinde valută, administrând astfel evoluția cursului de schimb leu/euro.

La fel, BNR poate să intervină pe piața monetară interbancară, să dea lichiditate sau să ia lichiditate și să influențeze astfel nivelul de dobândă la care tranzacționează băncile. Iar în acest fel influențează nivelul IRCC. Acum, IRCC este cotat la 1,8% pe baza tranzacțiilor din trimestrul IV 2021.

În trimestrul al III-lea, nivelul IRCC va fi de 2,6%, calculat pe baza tranzacțiilor realizate în trimestrul I din acest an. Tranzacțiile efective din piață sunt cu un punct procentual mai jos decât nivelul pe care îl afișează băncile pentru ROBOR, conform datelor statistice.

Băncile justifică cotațiile mai mari la ROBOR prin faptul că acest indicator urmărește evoluția inflației viitoare și nu are nicio legătură cu ceea ce se petrece efectiv pe piața interbancară, acolo unde dobânzile la lei sunt influențate de alte repere – lichiditstea de pe piațța monetară, intervențiile BNR, necesarul de finanțare al Ministrului de Finanțe și politica monetară a Băncii Naționale, care absoarbe sau mărește lichiditatea din piață.

Dar totuși există această discrepanță, în care clienții plătesc un ROBOR mai mare decât ceea ce se întâmplă în piață, fără ca băncile să tranzacționeze prea mult sau chiar deloc la aceste dobânzi pebanza cărora se calculează ROBOR.

Și mai ales că băncile pot cota ROBOR la orice nivel, fără ca Banca Bațională să poată să intervină așa cum o face pe piața valutară, sau cum o face, indirect, pentru IRCC, fără ca acesta să fie adevărata țintă.

În aceste condiții, mai are sens ROBOR?