Robert Cazanciuc, senator PSD: Cum poate justiția să stimuleze încrederea investitorilor și a mediului de afaceri din România și să aibă un rol important în creșterea economică a țării. Astăzi, despre Curtea de Arbitraj Comercial

Devansând puțin momentul aniversar, 26 noiembrie, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional a sărbătorit împlinirea a 70 de ani de funcționare neîntreruptă, eveniment la care am fost invitat să adresez câteva cuvinte.

Și pentru că nimic nu este întâmplator, ziua de 26 noiembrie având și pentru mine o semnificație aniversară, am cautat să vad ce mai am în comun cu această frumoasă instituție, dincolo de această zi, prietenia și respectul pentru judecătorii… privați.

Recunosc că am avut încă din facultate o admirație specială pentru această instituție care a fost lăsată să funcționeze după reguli internaționale într-un sistem comunist.

Misiunea dintru început a Curții, de a reprezenta o alternativă specializată la justiția statală, nu doar că a rămas valabilă și astăzi, dar ea a dobândit o și mai mare importanță în economia de piață, căptând și noi valențe care țin de modul în care justiția română a fost organizată sau dezorganizată după anul 1989.

Astfel, Curtea a contribuit și poate contribui la reducerea unui fenomen care grevează încrederea în actul de justiție, respectiv supraaglomerarea instanțelor de judecată. Despre cum s-a ajuns la încărcarea instanțelor peste limita care permite un act de calitate și mai ales ce e de făcut, e nevoie cu siguranță de o conferință dedicată.

Din experiența proprie, din practica altor state, din dezbateri cu mediul de afaceri sau de la prietenii avocați, am înteles că justiția poate avea un rol extrem de important în creșterea economică a unei țări.

Pornind de la nevoia de încredere în actul de justiție, ca factor de dezvoltare, și inspirat de un proiect al guvernului Marii Britanii care se numea Justice for Growth, am început în anul 2013 un proiect care s-a numit și se numește „Justice for Business” – cum poate reuși justiția să stimuleze încrederea investitorilor, a mediului de afaceri, în România.

Creșterea numărului de tribunale comerciale de la trei în prezent (Argeș, Cluj, Mureș) la 15, funcționând practic pe lângă fiecare curte de apel, înființarea unei instanțe specializate în materie fiscală, înființarea unui corp de specialiști pentru completele specializate în litigii de achiziții publice, simplificarea procedurilor comerciale, începând cu cele privind înregistrarea unei firme până la cele de faliment, întocmirea unui codex al societăților comerciale care să cuprindă actualizarea legii societăților comerciale și toate actele normative privind insolvența și falimentul acestora în plan național și european reprezintă modalități de a stimula dezvoltarea afacerilor în România.

Încurajarea medierii și arbitrajului, ca forme alternative de soluționare a disputelor, au reprezentat obiective în toate proiectele privind justiția la care am lucrat de mai bine de 10 ani. Dacă medierea nu a reușit să devină o alternativă la judecată, și nici nu cred că va reuși până nu va fi reformată, arbitrajul comercial poate constitui acea instanță specializată care să reprezinte o garanție pentru companiile mici sau mari că vor avea parte de o judecată realizată de cei mai buni specialiști în drept din țară.

Businessul modern înseamnă multă inovație și utilizarea unor instrumente contractuale extrem de specializate, ceea ce face ca justiția statală să nu poată ține în mod obiectiv pasul cu domenii de nișă.

Criza de resurse umane din sistemul judiciar nu va face realizabilă extinderea instanțelor sau completelor specializate atât de repede pe cât ar avea nevoie mediul de afaceri, dar din fericire există această alternativă:  arbitrajul comercial.

Din discuții libere am aflat cu bucurie, dar si cu oarecare mâhnire, că de multe ori în marile contracte încheiate de companiile de stat din România sunt incluse clauze arbitrale, dar instanțele alese pentru soluționarea unor eventuale litigii sunt la Paris, Londra sau în alte capitale cu multă experiență în materie de cauze complexe, dar și la costuri uriașe.

Patriotism economic înseamnă și să apărăm interesele companiilor naționale în fața instanțelor arbitrale românești, unde judecători sunt profesioniști ai dreptului recunoscuți ca atare în țară și de multe ori în străinătate, cu reușite internaționale care au adus laude școlii de drept românești. Nu cred că e nevoie de o lege să schimbăm această abordare, ci trebuie doar să ne uităm la raportul cost/beneficii.

Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică va crește reputația țării noastre ca mediu favorabil  afacerilor, cu un sistem judiciar care respectă standardele și bunele practici specifice statelor cu cele mai bune ratinguri, va atrage investitori cu un comportament specific marilor economii de piață în care arbitrajul reprezintă o cale uzuală de prevenire și soluționare a disputelor.

Am promis că voi participa și susține acele demersuri educative, legislative sau organizatorice care să permită tuturor celor care vor să facă afaceri într-un mediu concurențial onest, unde există expertiză și bun simț pentru soluționarea litigiilor, să spună: chapeau, chiar și atunci când eventual pierd un proces.

Lansarea de către Banca Națioanală a României a unei monede aniversare cu putere circulatorie, iar de către Romfilatelia a unei mape filatelice aniversare, reprezintă cu siguranță o recunoaștere a importanței și reputației Curții de Arbitraj Comercial Internațional.

Robert Cazanciuc  este senator PSD.