Revoluția permanentă din Egipt intră într-o nouă fază

Armata a reacționat la manifestațiile de proporții contra lui Morsi și l-a înlăturat de la putere, la doi ani de la alegerile libere în urma cărora acesta a devenit președinte. Militarii au instalat ca președinte interimar pe Adli Mansour, judecătorul-șef al Curții Constituționale Supreme, care a declarat că are în vedere organizarea de noi alegeri prezidențiale și parlamentare. Mansour l-a demis pe șeful serviciilor secrete, numit de Morsi, iar procurorii au început arestările în rândul susținătorilor lui Morsi bănuiți că ar fi tras în manifestanți.

Islamiștii din Frăția Musulmană, baza politică a regimului Morsi, au trecut însă deja la atac, astfel încât Egiptul a închis frontiera spre Fâșia Gaza, după o serie de ciocniri în Peninsula Sinai între armată și milițiile Frăției. La Cairo și Alexandria au avut loc, de asemenea, lupte violente între susținătorii și opozanții lui Morsi. Numai vineri au fost ucise 36 de persoane, ceea ce ridică la 75 numărul celor uciși de la 30 iunie încoace, când au început manifestațiile de stradă contra lui Morsi.

În ce privește noul premier, acesta ar fi urmat să fie laureatul Nobel Mohammed ElBaradei, fost șef al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și unul dintre liderii opoziției, cel ce fusese considerat în Occident favoritul la succesiunea lui Hosni Mubarak, încă mult înainte de revoluția din 2011. Presa occidentală a relatat, sâmbătă, că ElBaradei a fost deja numit în funcție, însă un purtător de cuvânt al lui Adli Mansour a dezmințit informația, spunând că deocamdată consultările între partide continuă.

ElBaradei a fost cel care a scris, recent, un articol de opinie pentru revista Foreign Policy, unde afirma că administrația Morsi habar n-are să conducă țara și că Egiptul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele luni. Guvernul a adoptat o serie de măsuri de austeritate în decembrie, ca să facă pe plac FMI, dar ulterior a renunțat la ele, susținea ElBaradei.