Revelația antreprenorului de 37 de ani care exportă jumătate din brânzeturile produse într-o fabrică din Alba

Brevetele de invenție eliberate de OSIM după revoluție au jucat un rol important în construcția afacerii Unilact, mai precis în debutul ei. Doi ingineri chimiști, Marius Bîcu și soția sa, au lucrat în cercetare, în domeniul chimiei anorganice, specializați fiind în săruri. „După revoluție s-au trezit că tot primeau prin poștă de la OSIM brevetele lor de invenție, care nu mai erau ale statului român“, povestește Marius Bîcu, directorul general al producătorului de brânzeturi, fiul inginerului Marius Bîcu.

Unul dintre brevete era pentru un mix de săruri minerale care se folosea la decaparea tablei – din tablă neagră se făcea tablă de inox, prin folosirea sărurilor la temperatură joasă, o activitate care aducea economii importante de energie. Un combinat chimic din Ocna Mureș producea sărurile, vândute către toate întreprinderile metalurgice din România, iar cei doi cercetători și-au dat seama la un moment dat că pot cere drepturi de proprietate intelectuală, dar fabrica producătoare, fiind de stat, nu avea cum să plătească. „Atunci s-au hotărât să le facă ei.

În 1992 au cumpărat prima hală pe care au găsit-o, magazia unui fost CAP, și au început să producă acolo“, spune Bîcu, care nu-și aminește exact suma plătită – „la fel cum costă și în ziua de azi un teren la țară cu niște ruine, mai nimic“. Avantajul major din acel moment a fost legislația favorabilă pentru cei care lucrau după un brevet de invenție, firma fiind scutită de taxe și impozite vreme de cinci ani. Neavând de plătit niciun fel de taxe, cu costuri mici pentru materii prime și producție, cei doi antreprenori au prins un val extrem de favorabil; după câteva luni au cumpărat două camioane, iar după alte câteva luni și-au mai luat unul pentru transportul sărurilor. „Banii se adunau, trebuia să facă ceva cu ei. Și tata a investit în agricultură, a început să cumpere terenuri. Nu merita să cumpere o fabrică pentru activitatea lor, care era simplă – și bine au făcut că nu au cumpărat nicio fabrică, pentru că industria a intrat în declin, în cinci – șase ani clienții s-au închis.“

Dispunând de bani, fondatorul Marius Bîcu a avut suficient fler pentru a schimba domeniul; în 1995 a cumpărat mai întâi un tractor, apoi alte cinci, în condițiile în care în jurul localității Ocna Mureș din județul Alba nu se cultiva mai nimic. A angajat un agronom și a început să cultive terenurile rămase libere de la CAP; plecând de la un hectar a ajuns la 700, iar Marius Bîcu spune că nu își amintește exact ritmul de creștere, dar a fost rapid. După ce a început să cultive teren, a cumpărat vaci și oi, iar apoi i-a venit și ideea de a procesa laptele produs. „Cert este că nici astăzi, când începi o afacere în agricultură, nu câștigi bani imediat, trei ani aduci bani de acasă. Nu a făcut bani din agricultură, dar a fost foarte inspirat să schimbe domeniul. A avut mereu o direcție destul de clară.“ Nu l-a convins nimeni să investească un milion de euro pentru a face o fermă modernă; „mulți au făcut asta și plâng acum, pentru că au credite de plătit și costul laptelui a scăzut. Când au luat 3 sau 5 milioane de euro ca să facă un grajd nu s-au gândit că trebuie plătit? Tata a făcut din fier vechi un grajd în două săptămâni jumate“.

La un moment dat a venit un consultant, după apariția fondurilor SAPARD, și i-a propus un proiect de 450.000 de euro pentru un grajd, dar cercetătorul s-a uitat la el și i-a spus: „Măi băiete, dacă eu aș avea 450.000 de euro, tu ce crezi că aș face cu ei? O casă la vaci?“, ideea fiind că o astfel de investiție nu ar fi adus creșterea producției de lapte.

Acum, cei doi Marius Bîcu își împart clar treburile: fondatorul se ocupă de agricultură, iar fiul este responsabil de procesarea brânzeturilor în fabrica ridicată la Ocna Mureș, în 2004. Unilact nu are în proprietate decât suprafața de teren a fermei, de circa 4 hectare, dar cultivă 700 de hectare luate în arendă, cu furaje, grâu, pe care îl vând producătorilor locali de pâine, precum și rapiță. Și pentru că doar cu o săptămână înainte de discuția cu Business Magazin ferma primise un control, Marius Bîcu a știut cu precizie numărul de animale – 377 de vaci și 1.100 de oi; „avem și 200 de hectare de pășune în arendă, în jurul terenurilor noastre“.