Reuters: Analiștii estimează un declin al prețurilor de consum în România de 1,3% în iulie
Declinul prețurilor de consum în România a încetinit în iulie la 1,3%, de la 1,6% în luna iunie, când rata anuală a inflației a intrat în teritoriu negativ pentru prima oară în ultimii 25 de ani, potrivit mediei estimărilor analiștilor intervievați de Reuters.
Prețurile de consum au scăzut în iunie cu aproape 3% față de mai, pe fondul reducerii TVA la alimente și băuturi la 9% de la 1 iunie, iar rata anuală a inflației a ajuns în teritoriu negativ, la -1,6%, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, influențată de ieftinirea alimentelor cu 6,4%, potrivit datelor INS.
Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a anticipat înainte de publicarea datelor referitoare la inflația din luna iunie că acestea vor indica o reducere a prețurilor de peste două puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, în timp ce indicele anual va coborî la peste -1%.
El a reiterat ideea că în România nu se poate vorbi despre deflație, întrucât ar presupune că prețurile scad treptat, iar populația nu mai cumpără, în așteptarea unor scăderi și mai mari de prețuri.
La 1 iunie a intrat în vigoare reducerea TVA la alimente, de la 24% la 9%.
Toți cei nouă analiști intervievați de Reuters se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să mențină dobânda de politică monetară la minimul record de 1,75%, la ședința programată pe 4 august.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat pe 1 iulie, după decizia de menținere a dobânzii cheie la 1,75% și a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele băncilor la 8% pentru lei și 14% pentru valută, că instituția ia în calcul o reconsiderare prudentă a politicii monetare, prin modificarea calendarului de relaxare a politicii, respectiv de aliniere a ratelor rezervelor minime obligatorii la nivelul european, întrucât trebuie să echilibreze programul fiscal.

Mugur Isărescu. Foto: Ovidiu Micsik / Mediafax Foto
Isărescu a precizat că reconsiderările se referă la nivelurile pe care BNR le urmărește în final în ceea ce privește rata de politică monetară, rata rezervelor minime obligatorii, coridorul de variație, dar și alți indicatori, precum datoria netă.
“Pe de altă parte, reconsiderarea se referă la calendar. Cred că, în final, când vom veni cu o gândire nouă, ne vom referi în principal la calendarul de luare a unor decizii. Noi am anunțat că avem un obiectiv, să venim cu rezervele minime obligatorii la standarde europene, care sunt în jur de 2%. Probabil că eram ambițioși, vom fi mai puțin ambițioși”, a spus atunci șeful BNR.
Isărescu a atras atenția că dozajul în politica monetară este esențial, având în vedere că orice decizie are efect pe o perioadă mai mare, de 1-2 ani, iar la momentul deciziei există “o pondere mai mică sau mai mare de necunoscut în viitor”.
Analiștii intervievați de Reuters mai anticipează că economia României va înregistra o creștere de 4,1% în trimestrul al doilea și de 3,7% pe ansamblul anului 2015.
Produsul Intern Brut al României a crescut în termeni reali în primul trimestru, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 4,3% ca serie brută, respectiv cu 4,2% ajustat sezonier.
Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creștere a PIB de 2,5%. Estimările din luna mai ale Comisiei Naționale de Prognoză iau în calcul un avans de 3,3%.
Comisia Europeană a îmbunătățit la începutul lunii mai estimările de creștere economică a României, cu 0,1 puncte procentuale, la 2,8% pentru 2015 și cu 0,4 puncte, la 3,3% pentru 2016, datorită consumului intern solid și revenirii investițiilor, potrivit prognozei de primăvară a instituției.