Cum a reușit un CEO-rockstar să salveze o companie de la faliment și dus-o la nivelul în care produsul lor este prezent: în două modele Tesla, în cel mai rapid supercomputer, în turnurile 5G și în Roverul Perseverance al NASA

Dacă în trecut acronimul AMD (Advanced Micro Devices) spunea poate mai multe pentru publicul larg, compania colaborând și, mai târziu, concurând cot la cot cu Intel, acum lupta între cei doi giganți se duce la un alt nivel. Bătălia AMD este condusă de LISA SU, un executiv de origine taiwaneză care a scos compania de pe marginea falimentului și a dus-o în avanpostul inovațiilor tehnologice. Care sunt atuurile gigantului ale cărui procesoare ajung la toți furnizorii de cloud ai lumii, în două modele Tesla, în cel mai rapid supercomputer, în turnurile 5G și în Roverul Perseverance al NASA?

Lisa Su, CEO și președinte al AMD, și-a făcut intrarea pe scena dintr-un hotel din San Francisco ca un adevărat star rock în costum office gri, pe ritmuri de muzică triumfală și în aplauzele mulțimii formate din jurnaliști și analiști din toată lumea. Apoi, ca în toate discursurile sale, a scos din buzunarul sacoului mic obiect verzui ce sclipea în lumina reflectoarelor, prezentat cu prestanța unui obiect uriaș când vine vorba de rescrierea regulilor în piața hardware-ului de business. A patra generație de procesoare pentru servere Epyc, dincolo de caracteristicile tehnice, vine cu o promisiune relevantă (și ușor de înțeles chiar dacă nu vorbești limba tehnică specifică unui CIO) chiar și pentru jucători gigant precum Amazon sau Google: scăderea cu aproximativ 50% a costurilor cu energia.

Spectacolul este ceva normal în activitatea CEO-ului și președintelui companiei cu sediul în Santa Clara, California, care, în majoritatea discursurilor sale, prezintă cele mai noi produse ale AMD pe cele mai importante scene ale inovației globale, fie că vorbim despre produse destinate companiilor (enterprise) sau consumatorilor (între timp, la CES Las Vegas, a prezentat un nou procesor, enorm, numit MI300, destinat super computerelor). Listată pe bursa americană Nasdaq, compania a înregistrat la nivel global venituri de 5,6 miliarde de dolari în cel de-al treilea trimestru al anului trecut, în creștere cu 29% prin comparație cu aceeași perioadă a anului 2021 datorită liniilor de business Data Center, Gaming și Embedded, după cum reiese din informațiile oficiale ale companiei. În prezent, cea mai mare parte a vânzărilor companiei este generată de clienții enterprise – segmentul dedicat data centerelor (unde este inclus și procesorul Epyc lansat în noiembrie) a generat 1,6 miliarde de dolari, cel dedicat consumatorilor (PC-uri), 1 miliard de dolari, segmentul de gaming (1,6 miliarde de dolari), segmentul de embedded, 1,3 miliarde de dolari (potrivit rezultatelor financiare publice, din al treilea trimestru al anului trecut).

Iar aplauzele sunt binemeritate de Lisa Su la urcarea pe scenă nu doar datorită performanțelor produselor despre care urmează să vorbească, cât, mai ales, felului în care a transformat compania și piața procesoarelor de la conducerea sa încoace. Advanced Micro Devices (AMD) a făcut istorie anul trecut când a depășit Intel din perspectiva capitalizării de piață pentru prima dată (pe 29 iulie 2022, 153 mld. dolari vs. 148 mld. dolari), după ce Intel a deținut poziția de lider pe piața procesoarelor de mai mulți ani.

Iar chiar dacă acum perspectivele sunt bune pentru companie, lucrurile stăteau total diferit în urmă cu doar un deceniu, când se apropia de prăpastia falimentului. AMD a fost fondată în 1969 de opt bărbați, iar în anii ’70 , producea inițial cipuri pentru computere, după cum scriu mai multe publicații internaționale, printre care și CNBC. Până în anii ‘80, devenise furnizor pentru Intel, iar după ce AMD și Intel nu au mai lucrat împreună, cele două companii au devenit rivale. AMD a folosit ingineria inversă (reversed engineering) a cipurilor Intel pentru a face propriile produse, care erau compatibile cu software-ul x86 al Intel, scrie presa internațională. Intel a dat în judecată AMD, dar o înțelegere din anul 1995 a oferit companiei dreptul să continue să facă propriile produse, iar astfel, computerele personale, PC-urile, au devenit mai accesibile pentru consumatorii de rând. Metoda de reversed engineering nu funcționa însă prea bine, având în vedere faptul că până când AMD ajungea să facă acest lucru și să își lanseze propriile produse, trecea foarte mult timp prin comparație cu lansările competiției. Spre exemplu, procesorul original Pentium (cunoscut de mulți dintre noi), includea 3,1 milioane de tranzistori în 1993, dar în doi ani, procesorul succesor, Pentium Pro, ajunsese la 5,5 milioane de tranzistori. AMD a lansat primul microprocesor (CPU), numit K7, care a egalat performanța Pentiumului din 1993, abia în 1996.

Veniturile nete ale companiei crescuseră de la 2,5 miliarde de dolari în 1998, până la 4,6 miliarde de dolari în 2000. În ciuda succeselor care au urmat, AMD a început să aibă dificultăți financiare, mai ales din cauza investițiilor făcute, care se bazau pe abilitatea companiei de a vinde cipuri, dar în lipsa unei competiții serioase a Intel – or, s-a întâmplat exact opusul atunci când Intel a lansat Pentium M, un cip mai rapid și mai eficient decât cele ale AMD. Până în 2014, totul părea să fi fost pierdut – AMD se îneca în miliarde de dolari datorii, cererea pentru calculatoarele personale era în scădere, iar prețul acțiunilor se îndrepta rapid către zero. Totul s-a schimbat odată cu numirea ca CEO și președinte a Lisei Su. Ea a instaurat o strategie pentru scăderea datoriei și a concentrat designul de procesoare și producția pe produsele destinate computer gamingului, cloudului și data centerelor folosite de companii (data centerele sunt spații dedicate găzduirii sistemelor de computere și componentelor asociate necesare funcționării unei companii, cum ar fi serverele sau alte componente n.red.).

Carte de vizită

Lisa Su, președinte și CEO AMD

1. Lisa Su, CEO-ul AMD, este creditată pentru una dintre cele mai mari transformări din sectorul tehnologic;

2. Valoarea acțiunilor AMD au crescut de mai bine de 25 de ori de la numirea sa, ajungând la o capitalizare de piață de 153 mld. dolari în iulie 2022, depășind atunci pentru prima dată competitorul principal;

3. S-a născut în Taiwan și a imigrat în Statele Unite când era copil;

4. După absolvirea liceului de științe din Bronx, a studiat până la finalizarea studiilor doctorale ingineria electrică la Massachusetts Institute of Technology;

5. A lucrat pentru companiile Texas Instruments, IBM și Freescale, s-a alăturat AMD în 2012 și a devenit CEO doi ani mai târziu.

Lansarea liniei de microprocesoare a AMD, în 2017, este văzută de presa internațională drept cheia din succesul recent al companiei.  Doar în urmă cu câțiva ani, aceasta avea o pierdere netă de 7 miliarde de dolari și era considerată o companie „ne-investibilă” (prețul acțiunilor scăzuse la sub doi dolari pe acțiune până în 2015), iar acum, AMD are un preț pe acțiune de peste 70 de dolari și o capitalizare de piață de peste 120,4 miliarde de dolari. Lisa Su, CEO-ul AMD, este cea căreia îi este atribuit mare parte din succesul actual al companiei și în transformarea într-un competitor de temut pe piața hardware-ului de business pentru companii precum Nvidia sau Intel.

Este descrisă de presa internațională drept unul dintre cei mai impresionanți CEO ai vremurilor noastre – și povestea ascensiunii ei este una care merge mână în mână cu visul american – este un imigrant american care s-a născut în Taiwan și a studiat până la nivelul de doctorat Ingineria Electrică la Massachusetts Institute of Technology. Înainte de salvarea AMD, și-a construit cariera în companii din piața semiconductorilor, a fost parte din echipa tehnică a Texas Instruments, General Manager la Free-scale Semiconductor și Lead Global Research and Development pentru semiconductori la IBM.

În cadrul evenimentului la care am participat în noiembrie, Su a denumit data centerele drept „cea mai mare oportunitate și cea mai strategică prioritate” pentru AMD. Ea a anunțat lansarea a 18 modele din a patra generație de procesoare de servere Epyc, despre care spune că vor „livra leadership în toate dimensiunile”.

AMD a închis recent o tranzacție de 49 de miliarde de dolari pentru a cumpara Xilinx, scrie marketwatch.com  și este în ascensiune rapidă pe acest segment.

„Am lansat primul procesor Epyc în 2017, iar în ultimii cinci ani, am livrat cinci generații – Epyc a devenit un standard în industrie. Toți furnizorii de cloud, de pildă, folosesc astăzi Epyc. Cinci din top 10 cele mai performante computere ale lumii și 8 dintre top 10 cele mai eficiente computere ale lumii folosesc Epyc”, a descris ea performanțele recente înregistrate pe acest segment cheie.

Discursul s-a concentrat pe „mai puține servere, mai puțină energie, mai puține emisii”, subliniind faptul că cinci produse ale lor ar putea să ducă până la capăt sarcini făcute de 15 produse ale competiției, adică să folosească cu 54% mai puțină energie. „Consumul de energie a devenit un limitator important în centrele de date. Iar în anumite părți ale lumii, costurile cu energia au crescut de cinci ori”, a mai subliniat Lisa Su.

Insistă că „A patra generație de Epyc, cu până la 96 de nuclee, este de trei ori mai performantă decât competiția.” Procesoarele de acest tip sunt utilizate de obicei pe servere imense, pe infrastructura care asigură, practic, internetul – Google Cloud, de exemplu, rulează pe AMD Epyc. Majoritatea furnizorilor mari de Cloud folosesc Epyc, de altfel, după cum reiese din discursul Lisei Su. Această nouă generație de procesoare ar avea rolul de a ajuta la economisirea a milioane de dolari în cazul data centerelor, datorită consumului redus de energie al acestora. Competitorii AMD pe piața microprocesoarelor sunt în prezent Nvidia, când vine vorba de procesarea grafică (GPU) și Intel în termeni de unități centrale de procesare (CPU). Printre clienții companiei se numără Amazon Web Services, Google Cloud, Oracle, IBM și Microsoft Azure.

Pe plan local, AMD este prezentă, din 2021, printr-un centru propriu de design la Iași. Acolo lucrează o echipă de ingineri ce promovează deopotrivă inovații hardware și software ale companiei, potrivit celor mai recente informații pe această temă. „Când luăm o decizie de genul acesta, ne uităm la baza de talente. Iar acesta este unul dintre motivele pentru care am venit acolo – datorită abilităților tehnologie pe care le-am găsit la resursa umană din regiune”, au declarat reprezentații companiei pentru Business MAGAZIN, referitor la decizia lor de expansiune în România. Potrivit informațiilor publice disponibile, Advanced Micro Devices SRL a generat venituri de 4,8 milioane de lei, iar numărul mediu de angajați ai companiei a ajuns la 60.   ■

Peste jumătate de secol de inovații tehnologice

1969 – AMD a fost fondată în 1969 de Walter Jeremiah (Jerry) Sanders, un fost executiv al Fairchild Semiconductor Corporation și de șapte alți parteneri.

1970  – Compania și-a lansat primul produs în anii 1970 și a fost listată doi ani mai târziu.

1982 – AMD a început să furnizeze chipuri de computere pentru Intel Corporation, care producea microprocesoarele folosite în computerele IBM (PC-uri). Colaborarea cu Intel s-a încheiat patru ani mai târziu.

1991 – AMD a lansat familia de microprocesoare Am386, un chip construit prin reversed engineering, compatibilă cu microprocesoare ale Intel.

1994 – A fost finalizată bătălia juridică lungă între Intel și AMD, iar Curtea Supremă de Justiție Americană a decis în favoarea AMD. În același an, Compaq Computer Corporation a contractat AMD pentru producția de cipuri compatibile Intel pentru computerele lor.

1996 – AMD a cumpărat o companie de microprocesoare și a început să producă și alt tip de produse decât cele compatibile cu ale Intel; spre exemplu, procesorul Athlon, creat pentru sistemul de operare al Windows. Cu lansarea procesorului denumit Athlon, AMD a devenit prima companie care a produs un microprocesor de 1 GHz (gigahertz), demonstrându-și astfel competitivitatea.

2006 – A fost integrată în companie ATI Technologies, un producător de plăci video folosite în PC-uri.

2008 – Compania a anunțat separarea în două entități – una destinată designului de microprocesoare, iar alta producției acestora.

2009 – AMD a făcut mai multe plângeri împotriva competitorului principal, iar Comisia Europeană a amendat Intel cu 1,06 miliarde de euro pentru practici anticoncurențiale.

2014 – Odată cu numirea Lisei Su, compania a fost restructurată în două părți: computing și grafică, axată pe procesoare pentru computere personale și enterprise, embedded și semi-custom, axate pe procesoarele mai specializate.

2017 – Compania intră pe segmentul procesoarelor destinate servelor din zona enterprise cu prima generație de produse Epyc.

2022 – Potrivit CNBC, în februarie anul trecut, AMD a cumpărat compania de cipuri adaptive Xilinx în schimbul a 49 de miliarde de dolari. În mai, a cumpărat Pensando Systems într-o tranzacție de 1,9 miliarde de dolari, mărindu-și astfel portofoliul de produse de pe segmentul data centerelor.