Retrospectivă 2015: Tragedia din clubul Colectiv sau demascarea sistemului corupt din România

În seara zilei de 30 octombrie, un incendiu cuprindea unul din cluburile populare ale Capitalei.Într-o seară de vineri, la concertul trupei Goodbye to Gravity, care își lansa un nou album în prezența mai multor prieteni, jurnaliști, fotografi, a altor muzicieni și a sute de fani a avut loc o tragedie. Concertul a inclus artificii, după aprinderea cărora a luat foc unul din stâlpii pe care erau puse și apoi tot tavanul localului, ambele acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug. Focul s-a extins rapid, în doar 10 secunde, în timp ce spectatorii se îndreptau, inițial în ordine, spre ieșire. Au urmat panica și haosul.

Autoritățile au anunțat inițial 26 de morți. O altă victimă a murit în drum spre spital. Dintre cei 172 de răniți care au ajuns la spital, au fost internați 147, aproape 100 fiind în stare critică și gravă. La o lună după incendiu, numărul morților a ajuns la 62, în timp ce în spitale din București și din străinătate se mai aflau internați 67 de răniți. Un număr de 39 de răniți au fost transportați în străinătate, însă 11 dintre ei au murit. Și la București au murit alți 23 dintre răniți în zilele și săptămânile ce au urmat.

Clubul din incinta fostei fabrici Pionierul a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări și flori. Printre ei au fost președintele Klaus Iohannis, reprezentanții Casei Regale, președintele Poloniei, ambasadorul Franței și arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu. Guvernul a declarat trei zile de doliu național, și un marș al tăcerii, cu aproape 10.000 de participanți, a avut loc în 1 noiembrie în Capitală, din Piața Universității până la Colectiv.

După cele trei zile de doliu însă, oamenii au ieșit în stradă, în Capitală și mai multe orașe din țară, cerând demisii, după ce incendiul din Colectiv a relevat atât sistemul corupt, prin care clubul fusese autorizat fără a respecta normele de apărare împotriva incendiilor, dar și carențe în rândul serviciilor de intervenție, puse tot pe seama corupției. În seara de 3 noiembrie, ieșeau în stradă zeci de mii de oameni cerând demisia premierului Victor Ponta, a ministrului de interne Gabriel Oprea și a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, pentru emiterea autorizației clubului Colectiv fără un aviz al Inspectoratului pentru Situații de Urgență. În ziua următoare, Victor Ponta își depunea mandatul, întreg guvernul urmând a fi schimbat, iar Piedone își dădea demisia.

Ancheta a fost preluată de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care face cercetări pentru ucidere și vătămare corporală din culpă. Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu. De asemenea, au fost puși sub urmărire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela și Cristian Niță, și pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Aceștia au fost arestați, în 8 noiembrie, și plasați în arest la domiciliu nouă zile mai târziu.

Procurorii anticorupție au deschis la rândul lor un dosar în care anchetează modul în care a fost autorizat și își desfășura activitatea clubul Colectiv. Primăria Sectorului 4 a emis un acord și autorizație de funcționare pentru local fără a cere avizul Inspectoratului pentru Situații de Urgență privind respectarea normelor de prevenirea și stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotărâri de consiliu local. Clubul a fost autorizat în baza unei declarații pe propria răspundere a proprietarilor, care au indicat activitățile desfășurate în local și capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun. Potrivit procurorilor DNA, declarația pe proprie răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autoritățile competente să elibereze autorizația de funcționare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanții aveau obligația legală să aducă acte doveditoare.

Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, și pe Aurelia Iofciu și Luminița Larisa Ganea, angajate ale primăriei, implicate în emiterea autorizației. Piedone și cele două angajate au fost arestați în 7 noiembrie, de Tribunalul București, și puși în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel, printr-o decizie ce a atras autosesizarea Inspecției Judiciare, criticată pentru aceasta de Uniunea Judecătorilor.

Tot pentru abuz în serviciu au fost puși sub acuzare de DNA și ofițerii ISU București Antonina Radu și Petrică George Matei, care, deși au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, și nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidență de către ISU București, ca funcționând fără aviz sau autorizație de securitate la incendiu, așa cum erau obligați de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajați ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obținerea avizului PSI. Ancheta în cazul lor a relevat o practică a sponsorizărilor inspectoratelor pentru situații de urgență de către firmele controlate, prin care se ajungea ca angajații instituțiilor de control să presteze servicii pentru aceste firme, cu știința șefilor.

La scurt timp după incident, secretarul de stat Raed Arafat declara că la ISU București nu figura niciun document, nicio solicitare, pentru autorizarea activității care se desfășura în Colectiv sau pentru un punct de vedere. Ulterior, în presă au apărut informații potrivit cărora instituția a primit o adresă de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfârșitul lunii septembrie, prin care era informată că în local urma să aibă loc un festival de muzică cu 2.000 de participanți și i se cerea un punct de vedere. În urma apariției informațiilor privind adresa Emagic, a fost făcut un control de urgență la ISU București, dovedindu-se că instituția primise adresa și dăduse și un răspuns. Șefii ISU București-Ilfov, inspectorul-șef colonel Mihai Mirel Guță, prim-adjunctul Orlando Șchiopu și adjunctul Giani Aldoiu, au fost suspendați din funcție. Ei au fost și audiați la DNA, în calitate de martori, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv.

ISU București și celelalte inspectorate din țară au făcut în săptămânile ce au urmat tragediei controale la localuri și în alte spații publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci și alte localuri din Capitală și din mai multe județe au fost închise până în 18 noiembrie. Cu această ocazie s-a constat că instituții de cultură importante precum Castelul Peleș, Ateneul Român, Teatrul Național și Opera Națională din Cluj-Napoca funcționează fără autorizație de securitate la incendiu din partea ISU. Până la intrarea în legalitate sau adaptarea reglementărilor, sunt sigilate localuri, spații comerciale și săli de spectacole. Case de cultură și alte spații de spectacole din toată țara și-au întrerupt activitatea.

După controalele privind siguranța la incendiu, au urmat măsurile de siguranță la cutremur. Pe 17 noiembrie a fost promulgată de președinte legea care prevede interzicerea desfășurării de activități în spațiile comerciale precum magazine, săli de spectacole și structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora. Drept urmare, numai în Capitală au fost notificați să-și înceteze activitatea, în 24 de ore, utilizatorii a nu mai puțin de 162 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic. Aflat în această situație, Teatrul Nottara a primit o sală pentru spectacole la Cotroceni. În Centrul Vechi al Capitalei, cel mai căutat loc de distracție și unul dintre principalele obiective turistice, cluburile, dar și magazine și alte spații se închid rând pe rând.