Retorica socialistă și comunistă cu care a câștigat Zohran Mamdani alegerile pentru New York va câștiga cât de curând teren și la noi

În cel mai cunoscut oraș din America, în cel mai capitalist oraș din lume, în centrul financiar al lumii, unde banii nu dorm niciodată, alegerile pentru funcția de primar al New Yorkului au fost câștigate, spre stupoarea elitelor politice și financiare americane, de Zohran Mamdani, 34 de ani, născut în Uganda, un politician socialist și progresist. Deci, în orașul miliardarilor din zona imobiliară (Donald Trump este un produs al New Yorklui imobiliar) și zona bursieră, un comunist înfricoșător, cum îl denumește președintele american, a câștigat alegerile pentru o funcție politică, care îl aduce în prim-planul politicii americane dar și a lumii, la numai 34 de ani. În mai puțin de un an de campanie făcută pe platformele sociale, el i-a convins pe newyorkezi să-i dea votul, promițând reducerea costului vieții în cel mai puternic oraș american, a promis să-i taxeze pe bogați, a promis că lumea va circula gratuit cu autobuzele publice, a promis că va oferi gratuit creșe. În cel mai capitalist oraș american, unde totul se plătește și chiar foarte scump, el a câștigat cu un discurs comunist, socialist, egalitarian. Retorica și discursul lui s-au potrivit pe furia declarată sau ascunsă în mintea newyorkezilor tineri sau în mintea newyorkezilor care nu au un nivel ridicat de educație și nu au nicio șansă să acceadă la joburi foarte bine plătite din industria bancară, din piața de capital, din IT, din industria avocaților și a consultanților etc. Dacă nu ai un job în aceste sectoare, unde salariul de intrare ajunge să depășească și 100.000 de dolari, de trei ori mai mult decât salariul de intrare într-un alt job, nu ai nicio șansă să reziști în New York decât dacă ai trei joburi. În America, discuția nu este neapărat legată de existența unui job, pentru că tot timpul sunt joburi disponibile, ci de salariul jobului respectiv, care îți permite sau nu să conviețuiești într-un oraș sau altul. New Yorkul este un oraș emblemă al Americii și atrage omeni din întreaga lume, atrage companii și instituții din întreaga lume, atrage miliardari și milionari de peste tot, ceea ce face ca prețul activelor imobiliare, începând de la prețul apartamentelor până la chirii, să crească continuu, spre disperarea și frustrarea newyorkezilor, care ajung să fie aruncați în stradă de către străinii cu bani. Pe lângă asta, problema prețurilor apartamentelor a devenit critică. New Yorkul este un oraș extrem de scump din punct de vedere imobiliar atât la nivelul prețurilor apartamentelor, cât și mai ales la nivelul chiriilor. Cu un job care nu este în industriile cel mai bine plătite nu ai nicio șansă să-ți cumperi un apartament cât de cât rezonabil, care să fie la cel mult două ore de centru. Ca să nu mai vorbim de chirie, unde, dacă locuiești la o oră, o oră și jumătate de centru de mers cu trenul sau cu metroul te poți considera superfericit. Chiriile, foarte mari în New York, mănâncă enorm de mult dintr-un salariu mediu al unui newyorkez, ca să nu mai vorbim de un salariu încadrat la limita de jos. Și de aceea tinerii, imigranții, sunt extrem de furioși. Condițiile lor de locuit pot fi câteodată extrem de precare, în contrast cu imaginile din reviste, cu penthouse-urile din New York.  De asemenea, zona de entertainment este foarte scumpă, începând de la teatru, film, spectacole culturale și sportive, cluburi, până la ieșirile la restaurant, nu la un fast-food. Doar o anumită clasă de newyorkezi, milionari și miliardari, are acces la o viață bună în New York. De asemenea, toate lucrurile legate de copii și mai ales tot ce înseamnă creșă, grădiniță, școală, liceu, facultate sunt extrem de scumpe în America și, probabil, printre cele mai scumpe la New York. De asemenea, transportul public și privat în America este scump. De aceea discursul lui Zohran Mamdani cum că va îngheța chiriile, cum că va îngheța creșterea imobiliară, că va oferi transport public gratis, că va asigura acces gratuit la creșe și grădinițe, a câștigat teren, spre stupoarea establishmentului politico-financiar din New York, dar și din America. Cum a reușit un imigrant musulman, comunist, socialist, progresist să învingă și să ajungă la putere în cel mai capitalist oraș al lumii? În România, anul trecut a făcut carieră un sondaj al INSCOP, care spunea că jumătate dintre români cred că se trăia mai bine în comunism și că există o nostalgie a comunismului, care începe să cuprindă și generațiile tinere, deși acestea trăiesc în cea mai bună perioadă din istoria economică a României. Conform ultimului sondaj INSCOP, generația Z, cea care vine din spate – 18-29 de ani -, susține că dacă mâine ar avea loc alegeri parlamentare ar vota cu AUR – 35%, SENS – 16%, și USR – 14%. AUR are intenție de vot de 50% pentru grupa de vârstă 30-44 de ani, și o intenție de vot de 41% pentru grupa de vârstă 45-59 de ani. Tinerii încep să se plângă din ce în ce mai mult de costul vieții, având în vedere că acum fac cunoștință prima dată cu creșterea inflației, cu creșterea dobânzilor, cu creșterea prețurilor la energie, cu creșterea prețurilor la entertainment – de la spectacole până la ieșirile în oraș, și nu în ultimul rând fac cunoștință cu prețul apartamentelor și al chiriilor din orașele mari, acolo unde toată lumea vrea să ajungă. Deși comparativ cu alte capitale europene din jurul nostru – Varșovia, Budapesta, Praga, prețul apartamentelor din București nu este ridicat, percepția tinerilor este că prețurile apartamentelor sunt mari, iar această percepție este întărită și de faptul că salariile de început atunci când ești tânăr, s-ar putea să nu susțină contractarea unui credit pentru achiziția unui apartament. În orașele mari cererea de locuințe este mai mare decât oferta, iar în consecință chiriile au crescut accleerat în ultimii cinci ani, ceea ce a început să muște din ce în ce mai mult din salariul lunar al unui tânăr. La un moment dat, și în București sau într-un alt oraș mare va câștiga teren un Zohran Mamdani autohton, care va folosi retorica acestuia legată de costul vieții, prețurile apartamentelor și ale chiriei, plus creșterea prețurilor la toate celelalte servicii. Și la noi va răsări un Zohran Mamdani, mai puțin partea de religie.   

(cristian.hostiuc@zf.ro)