Rețeta sigură pentru un loc de muncă bine plătit

“Vorbitorii de poloneză, cehă, olandeză, suedeză sau germană sunt cel mai greu de găsit pe piața muncii din România, situația cea mai dificilă fiind în cazul ultimei limbi străine, pentru care și cererea de personal este mare”, a arătat Vladimir Sterescu, Country Manager al companiei americane CGS, cel mai mare furnizor de soluții de outsourcing din România.

De asemenea, considerând necesarul de personal din ultima perioadă, cel mai greu de găsit sunt angajații care vorbesc o limbă nordică (mai precis daneza, norvegiana sau suedeza) și, în același timp, au și cunoștințe sau măcar aptitudini tehnice; pe locurile următoare în topul “greu de găsit” se află candidații care cunosc foarte bine olandeza sau limba germană și care posedă anumite aptitudini tehnice.

“Limbile străine de care avem cea mai mare nevoie ca și număr de angajați sunt engleza, franceza, germana, spaniola și italiana, dar cererea nu se limitează la acestea”, a precizat Vladimir Sterescu. Cel mai greu de găsit pe piața muncii sunt însă candidații care cunosc foarte bine poloneza, ceha, olandeza, suedeza sau germana, iar recrutarea aproape se blochează dacă vorbim despre combinații între cunoașterea unei limbi străine și aptitudini tehnice, întrucât candidații pasionați de tehnică nu sunt, în general, orientați către limbi străine și invers, cu o excepție notabilă, și anume limba engleză. “Având în vedere că pentru peste 70% dintre joburi cerem din start candidaților să vorbească perfect o limbă străină, în majoritatea cazurilor nu mai punem alte condiții obligatorii, cum ar fi o experiență strictă sau un nivel înalt al altor competențe: trainingurile pe care le susținem împreună cu companiile-clienți asigură  dezvoltarea profesională, inclusiv pe latura tehnică”, a arătat Vladimir Sterescu.

Procesul de recrutare durează în general între 2 și 4 săptămâni, în funcție de poziția căutată. Majoritatea angajaților din contact-centere sunt studenți sau absolvenți ai facultăților de Limbi străine, dar sunt și mulți cu studii economice. “Electronica și telecomunicațiile, relațiile publice și, respectiv, automatica și calculatoarele se numără, de asemenea, printre cele mai întâlnite specializări pe care le au angajații noștri. Peste 60% dintre ei vorbesc o limbă străină, iar aproape 15% – două limbi străine”, a precizat Vladimir Sterescu.

Pe piața muncii, cererea de limbi străine, în special nordice și asiatice va fi în continuă creștere în anii următori în România, iar necesarul pe limba germană este departe de a fi acoperit. “România are toate șansele să își dezvolte sectorul de outsourcing, având o forță de muncă pregătită și cu calificările necesare. Dezvoltarea capacităților în ceea ce privește pregătirea angajaților și extinderea competențelor pe limbile străine cele mai solicitate sunt însă condiții esențiale pentru ca România să nu piardă acest tren în favoarea altor competitori din regiune -precum Polonia, Ungaria etc”, a arătat Vladimir Sterescu.