Rețeta câștigătoare pentru cei peste 1.000 de tineri care își iau an de an licența în stomatologie
Poate fi deschiderea unui cabinet rețeta câștigătoare pentru cei peste 1.000 de tineri care își iau an de an licența în stomatologie?
“Nu suntem școliți să vedem care este rentabilitatea unui act medical, cât timp trebuie să îi aloci, care este marja de câștig sau cu ce cantitate de materiale să lucrezi“, descrie medicul stomatolog Anca Vereanu câteva dintre slăbiciunile profesiei sale, care lasă cu greu loc și de altceva – indiferent că vorbim despre familie, despre predarea de cursuri studenților sau despre managementul propriului cabinet.
Anca Vereanu are în prezent o clinică de stomatologie, axată pe oferirea de servicii premium, unde lucrează cot la cot cu șapte angajați și cu care estimează că va ajunge la venituri de 250.000 de euro.
Drumul până aici a fost însă lung: după absolvirea facultății, în 1997, Anca Vereanu s-a angajat ca preparator universitar la Universitatea de Medicină Carol Davila, la catedra de implantologie orală. Ulterior, s-a angajat la Spitalul Militar, unde a început să își practice meseria, specializându-se în chirurgie, sub ghidarea altor medici. Șansa de a realiza primele operații dentare singură a venit însă în 2003, odată cu deschiderea propriului cabinet în demisolul casei sale, când avea 35 de ani: „Începusem să lucrez mai mult de 12 ore pe zi în Spitalul Miliar și știam să fac orice, nu mai erau semne de întrebare în profesie“.
A investit în cabinet circa 50.000 de dolari, dintre care 20.000 au fost fonduri proprii, iar restul a fost un împrumut de la firma care a acceptat să ofere aparatura în sistem de leasing, urmând să plătească datoria în rate lunare de câte 500 de dolari.
„Primul șoc a fost că, deși aveam foarte mulți pacienți la Spitalul Militar, foarte puțini au urmat-o în cabinetul privat.“ A început astfel să se promoveze în rândul prietenilor: „Orice afacere începe cu cunoștințele – dacă ei te plac, te ajută, dacă nu, nu vine nimeni“. După patru ani, interval în care a angajat și o fostă studentă să lucreze alături de ea și a început să aducă săptămânal și un medic care să ofere servicii de ortodonție, a simțit nevoia extinderii.
Aceasta nu a venit atât de ușor, principalul motiv fiind găsirea spațiului potrivit pentru clinica la care visa: trei camere pentru cabinet, una pentru sterilizare, un birou, o recepție mare, care să îi permită să țină și cursuri pentru tinerii chirurgi. A deschis clinica Dr. Vereanu în 2010, după doi ani în care a căutat locul ideal și alte nouă luni petrecute cu amenajarea și dotarea cu aparatură, în care a investit mai mult de 300.000 de euro.
Pe lângă aparatura necesară serviciilor medicale, o parte din bani s-au dus și în direcția dotării sălii de recepție cu un tavan cu videoproiector și camere de filmat HD în cabinet, cu scopul de a ține periodic cursuri de chirurgie tip „live surgery“ pentru 10-12 medici.
Chiar dacă majoritatea pacienților ei sunt din zona premium, Vereanu a observat că vin totuși în clinica sa și cei cu limitări financiare care optează pentru servicii mai scumpe pe care le plătesc în rate.
Pentru cel mai costisitor din serviciile stomatologice, implantul, prețul variază în funcție de materialele folosite, iar în clinica lui Vereanu ajunge la 1.200-1.300 de euro. „Sunt clinici și cabinete care lucrează cu 500-600 de euro, dar cu alte materiale.“ În plus, în prețul produsului medical este inclusă și manopera doctorului, cine este el, câte manevre a făcut, cât de bun și de riguros este în domeniu.
Chiar dacă inițial prefera să facă totul, în timp a învățat să delege activitățile din clinică. De anul acesta, a angajat un office manager, pe seama creșterii businessului. „Sunt un manager în teorie, dar în practică nu îmi iese foarte bine.“ A angajat la începutul anului un consultant financiar pentru că a realizat că muncește foarte mult, iar profitul nu era proporțional cu efortul depus. A învățat astfel să calculeze costul fiecărei lucrări făcute în cabinet, ce rentabilitate are, de câte materiale este nevoie, care este eficiența lucrului făcut. L-a promovat apoi pe poziția de office manager, în ideea de a se concentra exclusiv pe pacienți, nu și pe programul asistentelor, sau pe alte operațiuni administrative.
Astfel, reușește să aloce timpul necesar cursurilor de implantologie pe care le ține în continuare la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila. Acolo, se lovește de paradoxul dat de problemele financiare ale facultății. Spre exemplu, Comunitatea Europeană obligă studenții să lucreze pe fantome (capete de plastic cu diferite mulaje cu patologii pe care pot lucra – n.r.), extrem de scumpe și pe care facultatea nu își permite să le cumpere. La München, de pildă, fiecare student are fantoma lui pe care exersează diverse tipuri de tratamente și după care este evaluat la final de semestru. Asistenții universitari încearcă astfel propriile demersuri prin care să eficientizeze studiul din facultate. Spre exemplu, ea a cumpărat un televizor cu diagonală mare la Spitalul Militar, unde ține stagiile. Costul de 3.000 de lei al televizorului a fost finanțat de Societatea de Implantologie, unde Vereanu este trezorier. „Nu putem ține un stagiu în secolul nostru cu mulaje din ghips.“
În ceea ce privește practica, alternativa autohtonă pentru studenți este angajarea direct după facultate în cabinete periferice, unde ei învață direct pe pacienți.
„Dacă la medicină generală baza materială sunt spitalele din oraș, la stomatologie baza materială este a facultății. Astfel, după ce își termină studiile, majoritatea tinerilor absolvenți se angajează în cabinete periferice, unde câștigă experiență tot pe pacienți“. Unii dintre ei aleg să își deschidă propriile cabinete, chiar la scurt timp după absolvire: „Nu mai așteaptă până la 35 de ani să deschidă un cabinet, își deschid la 28 și la 26, când nu sunt destul de experimentați“.
Piața serviciilor stomatologice se ridică la 100 milioane de euro în fiecare an, însă este un segment extrem de frag-men-tat, cea mai mare companie îndreptându-se spre 4 milioane de euro, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerțului. An de an, circa 1.000 de proaspăt absolvenți de medicină dentară încearcă să intre în circuitul practicienilor de succes în stomatologie.