Retailul nou și vechi

„Ne-am poziționat în principal ca centru de proximitate și centru comunitar. În acest sens avem Evidența Populației și în curând vom avea și poștă”, spune Andrei Pogonaru, owner’s representative și business partner al Veranda Mall. În completare, Maria Crăciun, center manager al mallului, spune că „poate părea ciudat, dar ne dorim ca odată intrat în Veranda să poți să îți rezolvi treburile pe care le ai cât mai repede pentru a-ți rămâne timp suficient pe care să-l petreci cu familia”.
Deschis în urmă cu trei ani și dezvoltat pe o suprafață totală de circa 35.000 de metri pătrați, centrul comercial Veranda Mall din zona Obor are un portofoliu de peste 90 de chiriași, printre care se numără branduri precum Carrefour, H&M, Benvenuti, CCC, Deichmann, LC Waikiki, Orsay, C&A, Noriel, Pepco, Gerovital, Yves Rocher, Lila Rossa, Optiblu, Sensiblu, KFC, Starbucks, Pizza Colosseum, McDonald’s, Toan’s, Xin Yue, English Home, Orange, Arsis-Vodafone sau IQ Box – Telekom. În 2018 businessul a înregistrat venituri din chirii de circa 8 milioane de euro. Potrivit lui Andrei Pogonaru, cele mai mari vânzări pe metru pătrat vin din partea magazinului de cosmetice Cupio, a retailerului Pepco și a farmaciilor, însă per total retailerul Carrefour înregistrează cele mai mari vânzări. Prețul chiriilor, spune Pogonaru, a rămas constant și e determinat de cererea și oferta dintre malluri. Plecarea unor chiriași a făcut loc altor jucători, printre nou-intrați numărându-se Decathlon, World Class, Meli Melo sau Cărturești. „Pe cei care au ales să își mute businessul în altă parte nu i-am eliminat noi pentru că nu ne-a plăcut de ei sau viceversa, doar că lucrurile nu au funcționat în direcția care trebuie, pentru publicul căruia noi ne adresăm sau au avut ei înșiși ceva probleme la nivel de companie, de organizare –  Tati (retailer franțuzesc – n. red.), de pildă, a dat faliment și a închis operațiunile din România”, punctează Crăciun. Un alt jucător „tăiat de pe listă” din start este liderul pieței de retail vestimentar, Inditex, și asta pentru că „nu ne plac politicile lor”, spune Pogonaru.
În prezent numărul angajaților din cadrul complexului se ridică la peste 600 de persoane, „mai puțini decât ar trebui. Sunt foarte multe magazine care nu își găsesc suficienți angajați”, menționează Andrei Pogonaru. În ceea ce privește clienții mallului, aceștia sunt, potrivit descrierii lui, „cei 400.000 de oameni aflați la zece minute de noi, urmați de cei din zona Moșilor, Ștefan cel Mare, Tei. Sunt peste media Bucureștiului din punctul de vedere al veniturilor, din perspectiva studiilor superioare, foarte mulți dintre ei lucrează în Pipera, în nord, dar locuiesc aici”. „Vrem să atragem și hipsterii care își fac piața în Obor și vin aici doar ca să își lase mașina în parcare, însă la întoarcere realizează că au uitat ceva și intră, de exemplu, în Carrefour”, adaugă el. Printre strategiile companiei de atragere a clienților obișnuiți să îți facă cumpărăturile în piața Obor se numără, de pildă, organizarea unor evenimente precum festivaluri de vinuri, „păstrând însă tot ce înseamnă piața Obor și tradiția negustorească”, punctează reprezentanții mallului. Cu toate că perioada sărbătorilor de iarnă este cea mai aglomerată din an, Pogonaru spune că aceasta este urmată la foarte scurtă distanță de luna august, când mulți români plecați la muncă în străinătate vin acasă în concedii și fie își fac aprovizionarea cu medicamente, fie își scot rudele și prietenii la masă.
Cât despre mediul online, pe care unii jucătorii din piața locală încă îl privesc cu teamă, Maria Crăciun spune că „este în creștere, dar eu cred că în România clientul încă își dorește și magazine fizice. Deocamdată, pe cifre, impactul din online nu este atât de mare pe offline și pe malluri. Încă este spațiu de creștere, lumea își dorește experiențe și probabil că aici e cheia raportului dintre online și offline. Nu mai este vorba despre mâncare, despre satisfacerea unei nevoi primare, pentru că îți este foame. Vrei să vezi mâncarea aranjată frumos în farfurie. Cred că foarte mulți clienți care merg la un restaurant fotografiază mâncarea înainte să o mănânce și o pun pe Instagram. La fel și în alte magazine. Încă ne dorim să punem mâna pe un lucru, să îl vedem”. Andrei Pogonaru subliniază, la rândul său, că mai ales în București stocul total de metri pătrați de retail modern este în continuare foarte, foarte jos. „Dacă nu ar fi existat online-ul și creșterea care în momentul de față reprezintă 8% din consum, mai ales pe electrocasnice, care sunt mutate în online, probabil că în acest moment ați mai fi văzut încă trei-patru proiecte de malluri în Capitală. Rezultatul online-ului este că dezvoltatorii nu au avut același avânt pe care îl aveau înainte. Lucrul acesta avantajează mallurile deja existente. Mallurile se transformă ușor, ușor, fie în centre locale, în care clienții vin să rezolve ceva, fie în centre de destinație, în care te duci dimineața și te întorci acasă seara. În sensul ăsta s-au polarizat experiențele, dar în România pornim de la o bază foarte joasă.”
La nivel de extinderi, pe lângă o serie de magazine de retail, precum Mercari, jucători din servicii, ca Poșta Română, precum și nume noi în zona de food court, de departe cea mai importantă deschidere din perioada următoare este Cinemax, primul cinematograf deschis de operatorul slovac de cinematografe în piața locală. După o serie de amânări date de necesitatea respectării unor reguli foarte stricte de construcție, acesta va fi pus în funcțiune până la sfârșitul anului, pe o suprafață de 2.700 de metri pătrați, cu 12 săli, dintre care una destinată exclusiv copiilor și două săli vip, și o capacitate totală de aproximativ 1.300 de locuri. De altfel, Pogonaru spune că cea mai mare provocare din ultimul an a fost construirea cinematografului în mallul deja finalizat. „Nu mi-am imaginat cât de greu poate fi să construiești un cinematograf într-un mall deja existent. În momentul în care ai un șantier și vrei să păstrezi experiența consumatorilor la fel, este necesar un efort colosal.” Investițiile realizate anul acesta s-au ridicat la peste 10 milioane de euro, din care mai mult de jumătate au fost direcționate în amenajarea cinematografului, acestea neincluzând însă toată tehnologia pe care o aduc slovacii de la Cinemax.
Pe lista competitorilor, Pogonaru menționează centrul comercial Mega Mall, aflat la circa 3 km distanță, „bătălia” dându-se mai ales pentru clienții care locuiesc la distanță egală de ambele malluri.