Retailerii care au scăpat de tunul ANAF vor fi garanția că marile rețele nu vor muta în prețuri noua taxă de 1% pe cifra de afaceri? În retailul alimentar, marjele de profit sunt sub 5% de obicei, media fiind undeva la 2-3%.

Noua taxă de 1% pe cifra de afaceri a companiilor mari, poate cea mai importantă măsură din pachetul fiscal al guvernului Ciolacu, care ar urma să afecteze și marii retaileri alimentari, ridică întrebarea dacă nu cumva acești bani suplimentari ar putea fi plătiți de consumatorii care se vor confrunta astfel cu noi scumpiri, după ce deja de aproape doi ani oamenii se luptă cu inflația record care le-a mâncat din puterea de cumpărare.

♦ Companiile cu afaceri de peste 50 mil. euro (250 mil. lei) ar urma să plătească un impozit minim pe profit de 16% sau de 1% din cifra de afaceri minus anumite cheltuieli, după o formulă de calcul specifică ♦ Se va plăti impozitul mai mare dintre cele două

Noua taxă de 1% pe cifra de afaceri a companiilor mari, poate cea mai importantă măsură din pachetul fiscal al guvernului Ciolacu, care ar urma să afecteze și marii retaileri alimentari, ridică întrebarea dacă nu cumva acești bani suplimentari ar putea fi plătiți de consumatorii care se vor confrunta astfel cu noi scumpiri, după ce deja de aproape doi ani oamenii se luptă cu inflația record care le-a mâncat din puterea de cumpărare.

În aceste condiții, ZF se întreabă dacă retailerii din eșalonul secund, cei cu afaceri de 20-45 mil. euro, care au scăpat de tunul ANAF, ar putea fi garanția că marile rețele nu vor muta în prețuri noua taxă de 1% pe cifra de afaceri. Ziarul Financiar a identificat cei mai mari actori din liga secundă, e vorba de rețele de zeci de magazine precum Paco din Vrancea, Euromarket din Vâlcea sau Palas din Mureș.

„Noi nu o să mărim prețurile pentru că nu avem motiv, dar marii retaileri le vor majora cu sigurață. Ei nu se uită la noi și nu s-au uitat niciodată când vine vorba de poli­tica de preț. Noi am semnalat anterior și că plafonarea adaosului comercial la anumite alimente va duce la creșterea prețurilor la alte bunuri, ceea ce s-a și întâmplat. E mai ales cazul la produse nealimentare, care sunt folosite mai rar și astfel consumatorul nu pune la fel de mult accent pe preț“, spune Feliciu Paraschiv, proprietarul Paco.

Paco este o rețea de circa 15 supermarketuri și un magazin cash&carry în județul Vrancea, cu afaceri de 204,3 mil. lei anul trecut.Comerțul alimentar local este dominat de zece rețele străine mari, care adună circa 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, proximitate modernă și cash&carry. Ele au aproape 70% din vânzările de bunuri de larg consum din România. În piață mai există însă și circa 400 de actori locali care au construit rețele ce adună peste 2.000 de supermarketuri. Apoi, România mai are și circa 38.000 de magazine tradiționale, mici, independente, potrivit celor mai recente date. Cât contează aceștia din urmă în economia lucrurilor?

Marii jucători din acest domeniu sunt cunoscuți pentru că lucrează cu marje de profit de sub 5% de obicei, media fiind undeva la 2-3%. Astfel, ar putea plăti taxa pe cifra de afaceri.

Mai exact, companiile cu afaceri de peste 50 mil. euro (250 mil. lei) ar urma să plătească un impozit minim pe profit de 16% sau de 1% din cifra de afaceri minus anumite cheltuieli, după o formulă de calcul specifică. Se va plăti impozitul mai mare dintre cele două. Măsură este anunțată dar nu e încă publicată în Monitorul Oficial.

Ținând cont că aceste rețele mari au afaceri de miliarde de lei sau chiar peste 10 mld. lei anual, ele ar putea să plătească până la 100 milioane de lei taxă pe cifra de afaceri, conform calculelor ZF. Vor transfera ele această taxă în prețuri sau vor reuși comercianții micii și medii să țină piața în șah?

ÑPiața de retail alimentar e destul de competitivă, având atât jucători mari, cât și mici și medii. România încă mai mare multe magazine mici, fapt ce creează un mediu bun, competitiv“, spune analistul financiar Aurelian Dochia.

Totuși, el nu crede că există actori suficient de puternici, nici chiar liderii, pentru a influența singuri decisiv prețurile.

„Este cunoscut că orice mărire de taxe poate să aibă un impact asupra prețurilor, însă acest lucru depinde de perspectiva de timp și de structura fiecărui sector. Echilibrul de putere și marja de profit din sector pot influența lucrurile. Ca regulă generală, ne putem aștepta ca o majorare de taxe să se vadă în prețuri, dar nu cred că cineva poate spune acum care va fi impactul ei.“

Un avantaj mare în comerțul alimentar e că sectorul este competitiv, așa că nu sunt mari sanse să vedem mișcări imediate de preturi ca urmare a acestei taxe, adaugă analistul.

Comerțul alimentar este competitiv la nivel național, dar jucătorii locali sunt cu atât mai puternici în anumite regiuni ale țării. ZF a scris recent, spre exemplu, că județul Vâlcea reprezintă acasă pentru trei dintre cei mai puternici retaileri independenți din România, respectiv Annabella, Diana și Euromarket, care au ajuns să opereze peste 200 de magazine în total. Annabella și Diana au însă fiecare afaceri de peste 50 mil. euro.

Spre deosebire de rețelele străine care încearcă să acopere în mod echilibrat toată țara, unii dintre marii antreprenori români din domeniu au ales să se dezvolte regional, de regulă în apropiere de orașul mamă.

Pot aceste afaceri locale și regionale puternice să reprezinte un garant al stabilității prețurilor? Această întrebare e cu atât mai importantă cu cât în ultimii doi ani inflația a fost principala problemă a economiei locale, prețurile la bunuri de larg consum crescând chiar cu 30-50%.

„Evoluția prețurilor ține de comportamentul pieței. În comerțul alimentar, influența jucătorilor mici și medii e foarte redusă, la fel și puterea lor financiară. Dacă competitorii direcți ai marilor rețele (companii cu afaceri similare) vor absorbi această posibilă taxă în prețuri, așa vor face și restul. Totuși, dacă cei mari majorează prețurile, o vor face și cei mici pentru că pentru ei reprezintă o sursă de profit suplimentar“, spune Emilian Duca, consultant fiscal.

Existența în orice piață a unor jucători mici și medii este vitală pentru competiție, însă în comerțul alimentar forța celor zece mari este tot mai mare de la an la an. De altfel, tocmai de aceea, câteva sute sau chiar mii de magazine mici trag obloanele anual.

Marile rețele au o uriașă forță de negociere cu furnizorii așa că reușesc să țină prețurile sub nivel din comerțul tradional. Astfel, ele ajung la afaceri de miliarde de lei fiecare și 100 mld. lei cumulat în 2022. Marjele de profit sunt însă mult mai mici decât în alte sectoare, chiar și decât în alte sectoare din comerț, cum ar fi moda.

Totuși, Aurelian Dochia e de părere că taxarea acestor companii mari pornește de la suspiciunea că acești actori și-ar transfera profiturile în țările-mamă, suspiciune care nu este demonstrată.

„Probabil că măsura unei taxe suplimentare aplicată doar anumitor actori e discriminatorie. Eu nu am văzut vreo dovadă că există înregistrări în contabilitatea acestor firme că se realizează transferuri de milioane. Din punct de vedere politic este însă la îndemână să găsești un țap isipășitor“, conchide el.