Restanțele universităților private

„Ar trebui ca Harvard să fie gratis?“ – este problema pe care a ridicat-o un grup de candidați la Grupul de Supraveghetori ai universității americane, aflată în prezent pe locul al doilea în clasamentul celor mai bune universități la nivel mondial. Candidații la organismul ce ajută la stabilirea strategiei universității au stârnit recent numeroase dezbateri în presa internațională. Ei spun că Universitatea Harvard face suficient de mulți bani din donații și alte activități (a ajuns la un endowment de 37,6 de miliarde de dolari), încât nu ar mai avea nevoie de taxarea anuală a studenților. Argumentul pe care îl aduce acest grup este că, dacă Harvard ar fi gratis, mai mulți studenți calificați cu multiple talente și de diferite origini ar aplica, iar universitatea nu ar mai avea probleme ce țin de echilibrul etnic.

Cei care se opun spun că ideea este absurdă, pentru că, dacă ceva este gratis, creează utilizatorului senzația că este fără valoare și este tratat ca atare. Dacă la Harvard și la alte universități de renume din lume taxa anuală de studii este de circa 40.000 de euro pe an, în cadrul unei universități private în România aceasta variază între aproximativ 400 de euro (pentru ciclul de licență la Facultatea de Istorie din cadrul Universității Hyperion) ori 450 de euro (pentru Administrație la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir) și aproximativ 1.500 de euro (Facultatea de Actorie din cadrul Universității Hyperion), pentru cursurile masterale taxele medii fiind în jur de 600 de euro, iar pentru cele doctorale de 1.500-2.000 de euro.

Învățământul privat românesc a ajuns la un maxim al numărului de studenți în anul universitar 2008-2009, când aproximativ 45% dintre studenții din România studiau în universități private, iar numărul studenților în ciclul I de licență din mediul privat aproape îl egala pe cel din sistemul de stat. Numărul de studenți din universitățile private a scăzut drastic ajungând la o pondere de circa 13% în anul universitar 2014-2015, până la aproximativ 20.000 de studenți. Prof. univ. dr. Ovidiu Folcuț, rectorul Universității Româno-Americane, oferă o estimare mai recentă a numărului de studenți: „Conform estimărilor noastre pentru 2015-2016, numărul de studenți înmatriculați în învățământul particular, raportat la anul universitar 2008-2009, ar putea fi chiar de opt-nouă ori mai mic. În paralel, numărul de studenți cu taxă înmatriculați în învățământul public a scăzut și el de câteva ori, în condițiile în care numărul de locuri bugetate pentru studiile universitare de licență a rămas relativ constant – aproximativ 60-63.000 – chiar dacă numărul absolvenților de liceu a scăzut“. Folcuț observă că o constantă similară se manifestă și în cazul studiilor universitare de masterat, finanțate de la bugetul de stat, dar undeva la jumătate din cifra alocată pentru licență.

În aceste condiții, piața universităților private din România a scăzut drastic: valoarea veniturilor celor 37 de universități private acreditate pe piața locală (potrivit listei publicate pe site-ul Ministerului Educației) a ajuns în 2014, potrivit celor mai recente informații publice disponibile, la 456 milioane de lei (circa 100 de milioane de euro), la jumătate față de veniturile înregistrate de acestea în 2009, când valoarea lor se plasa la aproximativ 804 milioane de lei (circa 190 de milioane de euro). Cea mai afectată a fost Universitatea Spiru Haret, care a ajuns de la venituri de 380 de milioane de lei (90,4 milioane de euro) în 2009 la venituri de circa 68 de milioane de lei (15,2 milioane de euro) în 2014. Totodată, Universitatea Spiru Haret a trecut în cei cinci ani de la un excedent de circa 169 de milioane de lei (aproximativ 40 de milioane de euro) la pierderi de peste 12,7 milioane de lei (2,85 milioane de euro). Trendul de scădere a veniturilor este puternic vizibil și în provincie: universitatea Vasile Goldiș din Arad a trecut de la 82 milioane de lei (circa 19,5 milioane de euro) la 68 de milioane de lei (circa 14 milioane de euro) și de la profit de 19,5 milioane de lei (peste 4,5 milioane de euro) la profit de 345.918 lei (mai puțin de 100.000 de euro).