Republica Moldova, pământ românesc?

Încurajat de poziția emisarului american Victoria Nuland, care a spus la București că România ar trebui să fie mândră de susținerea oferită Chișinăului, președintele a cerut OSCE din Moldova să intervină pentru asigurarea accesului elevilor moldoveni la educație în limba română și i-a informat pe diplomații străini la București că România nu va rămâne impasibilă la “provocările” din Transnistria sau din zona găgăuză.

“Deci vorbim toți de suveranitate și independență, știm că butoanele din Transnistria și din Găgăuzia nu sunt la Chișinău și nu vrem să prevenim o întoarcere din drum sau nu găsim încă mijloacele să prevenim o întoarcere din drum a Republicii Moldova”, le-a spus șeful statului român diplimaților străini.

Ulterior, referitor la întâlnirea pe care a avut-o în această săptămână cu președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, Traian Băsescu a explicat că a simțit nevoia să atragă atenția asupra “câtorva evoluții” din Republica Moldova, în așa fel încât să-i convingă pe oficialii europeni că trebuie accelerate procesele de apropiere a Moldovei de UE și a UE de Moldova. În afară de rezistența autorităților transnistrene, inclusiv față de accesul copiilor români la educație în limba română, cel mai nou “focar de instabilitate” a devenit Găgăuzia, potrivit lui Băsescu, având în vedere inițiativa de convocare a unei adunări a aleșilor locali pentru o declarație legată de independența Găgăuziei.

Băsescu intenționează să-i determine pe liderii UE să găsească resurse financiare pentru accelerarea procesului de interconectare energetică a Republicii Moldova la România, cu variantele Isaccea-Vulcănești, Iași – Strășeni și Suceava – Bălți. “Prioritatea mi se pare linia Isaccea-Vulcănești, unde ar trebui investite circa 65 de milioane de euro în stația de transformare la Isaccea și, probabil, circa 10 milioane de euro, pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus președintele.

Potrivit unui sondaj de opinie IRES derulat în decembrie, două treimi (65%) dintre români consideră că este posibilă unirea Republicii Moldova cu România. 80% dintre respondenți au auzit de decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova cu privire la statuarea limbii române drept limbă oficială, iar 91% dintre ei apreciază că această decizie este bună sau foarte bună. Mai mult de jumătate de participanții la studiu s-au declarat informați cu privire la Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană de la Vilnius, iar 83% dintre ei au o părere bună sau foarte bună despre semnarea acestui acord.