Republica Moldova, între Rusia și România. Cum vede presa americană situația de la granița României

Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova este un vorbitor fluent de limbă română, însă într-un paradox geopolitc, primarul celui de-al doilea cel mai mare oraș al țării este un vorbitor fluent de limbă rusă, care a avut nevoie de translator când s-a întâlnit cu diplomatul japonez luna trecută, notează publicația americană FoxNews.

Deși inabilitatea de a comunica în limba oficială a țării de care a dat dovadă  Nicolai Grigorisin, primarul orașului Bălți, a stârnit controverse și comentarii răutăcioase, acesta nu este singurul oficial sau cetățean al țării care nu poate conversa în limba oficială a țării la aproape trei decenii după ce aceasta a fost schimbată de la rusă la română.

Schimbarea din 1989, care a implicat adoptarea alfabetului latin, a pus fosta republică sovietică pe drumul independenței din 1991. Patru cincimi dintre cei 3 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova au declarat în cadrul unui sondaj din 2014 că ei consideră româna ca fiind limba oficială a țării.

Limba rusă este vorbită în fiecare zi de restul populației, iar unii rezidenți ai țării situate între România și Ucraina doresc să păstreze acest lucru neschimbat.

Limba română „s-a dezvoltat în aceste trei decenii mulțumită entuziasmului din educație și cultură și în ciuda atacurilor și criticilor aduse de anumiți politicieni și de influența rusească”, spune Vlad Turcanu, analist politic pentru FoxNews. „Este clar că elita politică a Republicii Moldova este indiferentă și neglijentă cu privire la această problemă”.

Situația este înțesată de tonuri politice, sociale și geografice. În timp ce mulți moldoveni sunt bilingv, rusa este alegerea principală în anumite regiuni, precum nordul – care este plin de etnici ruși – sau republica semi-autonomă a Gaugaziei, care găzduiește un grup de turci creștini vorbitori de limbă rusă.

Întâlnirea din data de 18 iulie dintre Grigorisin și ambasadorul Mansanobu Yoshi este doar un exemplu. Grigorisin, 47 ani, abia poate vorbi română. Elena Hrenova, membru al parlamentului din partea partidului socialist pro-rus, utilizează limba rusă pentru a dezbate și pentru a vocifera în parlament.

Hrenova chiar a refuzat recent să răspundă la o întrebare în limba română. Când reporterul a întrebat care este motivul, aceasta a dat vina pe o slabă înțelegere a limbii. În plus, aceasta a menționat că ar trebui să se numească limba moldovenească nu limba română.

Acesta este modul în care o numeau sovieticii atunci când Moscova promova separarea geografică și lingvistică a Republicii Moldova de România.

Republica Moldova a făcut parte din România până în 1940, când a fost anexată Uniunii Sovietice, iar limba rusă a devenit limbă oficială.

În următoarea jumătate de secol, limba română a fost prezervată în satele din Republica Moldova și a redevenit limba oficială în 1989.

Încă din anii 90, legile țării au obligat toți oficialii publici să utilizeze limba română, inclusib pe membrii poliției, armatei și organele judiciare.