Reportaj. Tatăl care a riscat totul și fiul care duce povestea mai departe: povestea DN Agrar Group

În 2008, Jan Gijsbertus de Boer și-a ipotecat casa pentru a porni, în România, o fermă de vaci modernă. După ani de pierderi și îndoieli, afacerea a crescut pas cu pas, până a devenit cel mai mare producător de lapte din Uniunea Europeană. Astăzi, fiul său, Peter, conduce compania listată la bursă, vorbește despre compost, biometan și vertical farming și pregătește transformarea DN Agrar GROUP într-un hub european al agriculturii circulare.

DN Agrar Group operează astăzi un portofoliu de cinci ferme care definesc standardul producției de lapte din România. DN Agrar Cut este un exemplu de smart farming, cu peste 2.000 de bovine și o producție zilnică de 50.000 de litri de lapte. Lacto Agrar Farm, una dintre primele investiții, a ajuns la peste 4.000 de bovine și produce aproximativ 60.000 de litri pe zi, fiind considerată un pionier al agriculturii sustenabile în România. Apold Farm este cea mai mare unitate a grupului, cu 7.500 de animale și o capacitate de 75.000 de litri pe zi, consolidându-și rolul de lider regional în producția de lapte. Prodlact Farm este dedicată creșterii tineretului bovin, asigurând continuitatea efectivelor pentru celelalte unități, în timp ce proiect aflat în dezvoltare, cu 1.800 de animale în prezent. Până la finele lui 2027, ferma Straja va avea 5.000 de vaci de lapte și va produce 150.000 de litri de lapte pe zi începând cu anul 2028.

Dimineața unei toamne târzii a început cu pași grăbiți pe aleea care despărțea grajdurile proaspăt ridicate de la Straja. În jur, investitori, parteneri, consultanți și jurnaliști, veniți să vadă cu ochii lor ce înseamnă cel mai mare producător de lapte de vacă din Uniunea Europeană – și surpriza că această companie nu e din Olanda sau Germania, ci din România, în inima Transilvaniei. În aer plutea mirosul amestecat de fân, balegă și motorină, semn că agricultura modernă are încă rădăcini puternice în tradițional. Între turul prin grajduri și prezentările din cortul improvizat pentru „Investor Day”, ziua dedicată mai ales celor care au pariat deja pe performanța DN, Peter de Boer, CEO al DN Agrar și director pentru relația cu investitorii, aruncă o idee care pare că va ține titlurile publicațiilor de business reprezentate în sală: „În viitor, producția de bălegar ar putea fi mai valoroasă decât producția de lapte”. Nu e o glumă (am întrebat). În spatele cifrelor se află o strategie care combină lactatele cu compostarea, energia verde și o agricultură circulară menită să transforme deșeurile în resurse. Fondat în 2008 ca o afacere de familie de olandezul Jan Gijsbertus de Boer, Grupul DN Agrar Group a crescut în ritm accelerat și include în prezent cinci ferme mari, peste 16.000 de capete de animale și o livrare anuală de 70 de milioane de litri de lapte. Potrivit reprezentanților companiei, DN Agrar Group a devenit astfel cel mai mare producător privat individual de lapte de vacă din Europa. 75% din producție ajunge la gigantul francez Lactalis. Obiectivele pentru grup sunt și mai ambițioase: până în 2030, între 150 și 200 de milioane de litri pe an. Totul într-un model de business integrat, cu patru piloni: lapte, agricultură vegetală, compostare și energie verde. DN Agrar Group a raportat pentru primul semestru din 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 101 milioane de lei, în creștere cu 22% față de perioada similară din 2024, și un profit net de 27 milioane de lei, aproape dublu (Ă80%). La nivelul întregului an 2024, compania a realizat venituri consolidate de circa 176 milioane de lei și un profit net de 32 milioane de lei. Pe bursă (AeRO), DN Agrar Group are o capitalizare de aproape 460 milioane de lei (aprox. 90–100 milioane de euro), acțiunile companiei tranzacționându-se recent în jurul pragului de 2,9 lei/titlu. „Astăzi producem în jur de 200.000 de litri de lapte pe zi, dar în câțiva ani vom ajunge la 600.000”, spune Peter de Boer. În spatele acestei afirmații stă însă o poveste care începe cu 17 ani în urmă, atunci când tatăl său, Jan Gijsbertus de Boer, a decis să lase Olanda pentru România și să pună bazele DN Agrar Group.

Jan de Boer, fondator, DN Agrar GROUP: În viață trebuie să faci ceea ce îți place, nu ceea ce îți aduce cei mai mulți bani. Poți visa toată viața sau îți poți trăi visul. Eu îmi trăiesc visul.

Căutările din 2007: de ce România și nu altundeva? Jan de Boer era deja un fermier experimentat în Olanda și Germania. Conducea o afacere de 3.000 de vaci și, cu tineretul bovin, ajunsese la 5.000 de animale. În loc să se mulțumească, a început să se întrebe ce urmează: să mai cumpere o fermă sau să construiască ceva complet nou? Răspunsul a venit după 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. „Ungaria era prea scumpă, Polonia la fel, Bulgaria prea mică, iar Ucraina nesigură. Acum sunt bucuros că nu am ales Ucraina. România părea mai sigură pentru investiții, avea regulile UE și mai mulți consumatori”, spune Jan. A venit și a călătorit trei săptămâni. O săptămână întreagă a petrecut-o în România, ca să decidă unde să se așeze. Prima opțiune a fost sudul, lângă București. A găsit aici teren plat ca în Olanda, costuri mai mici și proximitate față de piață. Dar, de fiecare dată când revenea, constata același lucru: „Era prea cald și nu ploua.” După trei vizite, a renunțat la idee. S-a orientat apoi către nordul Transilvaniei, spre granița cu Ucraina, unde terenul i s-a părut mai promițător. „Aici era mai frumos, mai puțin deluros. Eu le spun munți, deși românii nu le spun așa. Și ploua mai mult.” În plus, zone precum Sibiu și Alba ofereau un avantaj pe care îl prețuiește și azi: posibilitatea ca oamenii să aibă o viață decentă și să se bucure de împrejurimi. Începuturile au fost mai degrabă un șir de încercări decât de succese. „La început găsisem doar 23 de hectare. Am avut un român care vorbea germană și care căuta teren pentru mine. I-am cumpărat o mașină second-hand cu 8.000 de euro, el mi-a adus 20 de hectare de teren și apoi a dispărut. Aceasta a fost prima mea experiență în România.” Treptat, a găsit alți oameni, a cumpărat terenuri, dar dificultățile nu au întârziat să apară. „Am început cu 300–400 de hectare, apoi am ajuns la 1.000. Terenul nu fusese lucrat de 10–15 ani. Încercai să faci 6 tone de grâu pe hectar, dar obțineai doar 1,5–2 tone. În primii doi ani am pierdut 1,5 milioane de euro.” Pentru ca afacerea să supraviețuiască, a fost nevoit chiar să ipotecheze casa familiei de trei ori. „Familia era în Olanda. Nu erau discuții plăcute când le spuneam că am nevoie de mai mulți bani. Soția îmi spunea: «De ce mergi din Germania în România? Aveai destulă muncă acolo.» I-am spus: «Vreau să fac asta.» Uneori e bine să nu asculți.” În primii trei ani, a dezvoltat businessul alături de manageri din Germania, Danemarca și Olanda. Treptat însă, echipa s-a schimbat, iar acum, majoritatea managerilor sunt români. Momentul de cotitură a venit în 2016, când piața laptelui trecea printr-o criză. „Atunci prețul laptelui a scăzut foarte mult, dar am reușit să încheiem anul pe plus. Atunci am simțit prima dată că am reușit.” În tot acest timp, relațiile cu procesatorii s-au schimbat și ele. „La început am lucrat cu Albalact și Covalact. Primele trei ferme au avut și Danone ca partener, timp de trei ani. Din 2011 avem o relație de lungă durată cu Albalact. Diferența este că românii caută profit rapid, eu prefer stabilitatea. Prefer să fac 10% profit constant, 20 de ani, decât 20% o singură dată. Afacerile sunt o chestiune de încredere. Dacă cineva mă minte, nu mă mai întorc”, descrie Jan câteva dintre principiile sale de business.

Dacă îl întrebi pe tatăl meu, cred că pentru el ferma și oamenii sunt pe primul loc. Pentru mine, desigur, tot oamenii
sunt importanți, avem angajați extraordinari care lucrează de peste 10–15 ani în companie. Dar eu sunt mult mai atras de cifre.
Sunt, poate, mai capitalist decât tatăl meu.

Peter de Boer, CEO și director pentru relația cu investitorii, DN Agrar Group

În ce se măsoară succesul? Pentru fondatorul DN Agrar Group, reușita afacerii nu se măsoară doar în mii de litri de lapte sau milioane de euro, ci și în oameni. „Avem aproape 300 de angajați. Până la 200 îi știam pe toți, cu nume și familie. Acum e mai greu, dar cel mai important este ca oamenii să fie fericiți. Îi ajutăm să ia permisul de conducere, le plătim școala, le dăm timp liber să-și ducă copiii la școală. După ani de muncă, îi trimitem în city-breakuri în Europa.” Astăzi, afacerea este condusă de Peter de Boer, fiul fondatorului, care a venit în 2019 să sprijine compania în procesul de listare la bursă. „A fost alegerea lui, după ce înainte am discutat despre cine dintre cei trei copii ar vrea să se implice în business. La acel moment credeam că fiica mea va prelua. Dar Peter a venit apoi și a spus că vrea să se alăture. Nu mă așteptam. El trăia la Amsterdam, studia acolo, era alt mediu”, povestește Jan Gijsbertus de Boer.  Decizia a coincis cu pregătirile pentru listarea la bursă, un moment cheie pentru companie: „Acum este CEO, dar nu a fost simplu să obțină această poziție și să se afirme.” Dacă Jan este vizionarul care a riscat totul, Peter este liderul prezent și energic, obișnuit să modereze paneluri și să discute deschis cu angajații din birouri. Pentru el, viitorul nu mai înseamnă doar lapte, ci și compost, energie verde și agricultură circulară. „Compostul și energia vor fi foarte importante. Cred că până în 2030 acest lucru va fi realitate”, confirmă și Jan. În planurile lor intră inclusiv crearea unui cluster alimentar regional, la București sau Bratislava, care să reducă dependența de importurile de legume și fructe. „România importă 50% din legume și fructe, deși ar putea produce aici. Este o țară frumoasă, dar profitul se face în afară: vinzi grâu și porumb și cumperi pâine de la alții.”  Atunci când fiul său, Peter, a preluat rolul activ în conducerea companiei, sfatul lui a fost: „Să fie el însuși și să fie mereu onest. Dacă nu știi un răspuns, recunoaște. Nu minți. Dacă minți o dată, oamenii țin minte zece ani”. În viziunea sa, credibilitatea unui lider se construiește în timp și poate fi pierdută într-o clipă. Rigoarea este un alt element definitoriu al fermelor pe care le conduce. O zi perfectă la DN Agrar Group înseamnă disciplină și respectarea unor proceduri precise: „Avem protocoale scrise la fiecare 10–15 minute. O zi perfectă e atunci când totul se desfășoară conform planului”. Deși grupul este astăzi cel mai mare producător de lapte din Uniunea Europeană, Jan de Boer privește tot mai mult spre viitor și către noi direcții de dezvoltare. Îi dă dreptate lui Peter atunci când acesta spune că, în timp, compostul ar putea deveni mai valoros decât laptele. „Compostul și energia vor fi foarte importante. Cred că până în 2030 acest lucru va fi realitate. Ne pregătim pentru asta și vrem să construim un cluster alimentar la București sau la Bratislava”, explică antreprenorul. El atrage atenția și asupra paradoxului pieței românești: „România importă 50% din legume și fructe, deși ar putea produce aici. Este o țară frumoasă, dar profitul se face în afară: vinzi grâu și porumb și cumperi pâine de la alții”. Iar pentru tinerii care își doresc să intre în agricultură, mesajul său este unul cât se poate de clar: trebuie să iubești această meserie. „Altfel nu reziști. În viață trebuie să faci ceea ce îți place, nu ceea ce îți aduce cei mai mulți bani. Poți visa toată viața sau îți poți trăi visul. Eu îmi trăiesc visul”, spune fondatorul DN Agrar Group. 

De la picătură la val: patru ani care au schimbat dimensiunea DN Agrar Group

În 2021, compania raporta 47 milioane lei venituri și un profit net de 9 milioane lei. Trei ani mai târziu, cifra de afaceri a ajuns la 176 milioane lei, iar profitul la 32 milioane lei. Pentru 2025, estimările sunt între 215 și 225 milioane lei venituri și un profit net de până la 52 milioane lei, consolidând poziția DN Agrar Group drept cel mai mare producător de lapte din Uniunea Europeană, potrivit reprezentanților DN Agrar.

Despre prezent și viitor. Dacă începuturile DN Agrar Group au purtat amprenta lui Jan de Boer, fermierul olandez care a riscat tot pentru a construi în România, prezentul îi aparține lui Peter, fiul care a preluat conducerea în 2019 și a coordonat momentul definitoriu al listării pe piața AeRO a Bursei de Valori București. Intrarea pe bursă în 2022 a deschis calea către includerea în indicele BET AeRO și, ulterior, în indicii internaționali MSCI Frontier Small Cap și MSCI Romania Small Cap. De atunci, compania și-a triplat dimensiunea și a înregistrat o creștere constantă a EBITDA, livrând în 2024 aproximativ 65 de milioane de litri de lapte și estimând pentru 2025 peste 70 de milioane. DN Agrar Group operează în prezent cinci ferme de referință pentru industria locală. Apold Farm este cea mai mare unitate a grupului, cu 7.500 de animale și 75.000 de litri pe zi, Lacto Agrar Farm a ajuns la peste 4.000 de bovine și produce 60.000 de litri, iar DN Agrar Cut se remarcă prin soluții de smart farming, cu 50.000 de litri zilnic. Prodlact Farm asigură continuitatea efectivelor prin creșterea tineretului bovin, iar Straja Farm completează rețeaua cu o capacitate în creștere. Ambii au acum aceleași obiective, însă diferența de stil dintre tată și fiu există, cel puțin în viziunea lui Peter. „Dacă îl întrebi pe tatăl meu, cred că pentru el ferma și oamenii sunt pe primul loc. Pentru mine, desigur, tot oamenii sunt importanți, avem angajați extraordinari care lucrează de peste 10–15 ani în companie. Dar eu sunt mult mai atras de cifre. Sunt, poate, mai capitalist decât tatăl meu. Îmi iau multă energie din creștere – creșterea companiei, implementarea de noi proiecte, dar mai ales faptul că vedem și o evoluție pozitivă a prețului acțiunii. Asta îmi dă multă energie”, spune Peter. Astăzi, compania funcționează după un model circular: culturile agricole furnizează furaje pentru animale, fermele produc lapte și dejecții, iar acestea sunt transformate în fertilizatori organici în fabrica de compost. Energia solară din panouri fotovoltaice este folosită intern și vândută în rețea. „În viitor, producția de bălegar ar putea fi mai valoroasă decât producția de lapte”, adaugă Peter, subliniind cât de importantă devine componenta de sustenabilitate pentru modelul DN Agrar Group. Planurile merg însă și mai departe. Grupul își propune să scaleze acest model și să îl ducă la un nou nivel de complexitate. Ținta pentru 2030 este o producție anuală între 150 și 200 de milioane de litri de lapte, completată de investiții în fabrici de biometan, dezvoltate alături de BSOG, care vor transforma compostul și dejecțiile în energie și CO2 valorificat de diverse industrii. În același timp, DN Agrar Group pregătește investiții în sere și unități de vertical farming, pentru a reduce dependența României de importurile de fructe și legume. Nu lipsesc nici planurile de diversificare a gamei menite să consolideze poziția companiei ca jucător integrat pe lanțul agro-zootehnic și energetic.   

De la începuturi la planurile pentru 2030

2008
DN AGRAR GROUP începe operațiunile în România, în județul Alba, Transilvania.

2010
Este demarată construcția primei ferme modernă:
DN AGRAR APOLD.

2011
Lansarea operațiunilor la ferma Apold. Compania își continuă expansiunea prin adăugarea celei de-a doua ferme, Lacto Agrar

2013
DN AGRAR înregistrează o expansiune considerabilă a suprafeței de teren agricol lucrat. În paralel, compania demarează un proces de extindere a operațiunilor agricole și logistice în cadrul celorlalte companii afiliate.

2020
Lansarea operațiunilor în cadrul celei de-a treia ferme de pro­ducție a laptelui din cadrul grupului, DN AGRAR CUT, consolidând poziția pe plan local.

2022
Listare la Bursa de Valori București, devenind cel mai mare producător de lapte listat din România.

2024
DN AGRAR este recunoscut drept cel mai mare producător de lapte din Europa; integrează sustenabilitatea prin economie circulară și și parteneriat pentru producția de biogaz.

2025
Lansarea operațiunilor la cea-a de-a patra fermă productivă, DN AGRAR Straja. Totodată, anul fundației pentru noul plan strategic pentru perioada 2025-2030: integrare verticală & diversificare (ferme verticale , noi unități de compost, planuri pentru construcția fermei Cut 2, diversificarea prin noi modalități de valorizare a laptelui, etc). În Q4 din 2025- cea de-a 2-a fabrică de compost la Lacto Agrar.

2026
Continuarea extinderii infrastructurii: DN AGRAR Straja – finalizare, Fermă verticală – Cut 1, compost Cut 1, diversificarea gamei de produse lactate (grăsime, lapte praf), demarare construcție fermă Cut 2

2027
Biogaz: Posibilitate de a obține un pachet de 10%–20% din participația la instalația de biogaz, intrare în operare și scalare. DN AGRAR – Cut 2 (Teren, construcție, infrastructură de muls), extindere panouri solare Straja Farm.

2028
DN AGRAR – Cut 2 (Faza de achiziție a animalelor), fermă verticală  și fabrică de compost  (Cut 2), biogaz – primul an complet de funcționare.

2029
Dezvoltarea serelor orientate către con­sumator (Faza 1) și extinderea fermelor verticale (la Lacto Agrar).

2030
Penetrare extinsă pe piață și integrare verticală finală: 6 ferme, 2 unități de compost noi, complex de sere (Faza 2) și fermă verticală (Apold).