Reportaj. Bucureștiul, un „oraș ostatic“: iarna în frig, vara fără apă pe călduri de 40 de grade. De 30 de ani de vină sunt Ceaușescu și primarii de dinainte

Ieri, la intersecția Bulevardului Chișinău cu strada Pictor Dimitrie Hârlescu, din sectorul 2 al Bucureștiului, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a vizitat șantierul prin care se modernizează 12 kilometri de conductă din sistemul de termoficare. Lipsiți de apă caldă de săptămâni bune, dar atrași de promisiunea unor posibile clipe de celebritate asigurate de prezența camerelor de televiziune, locuitorii zonei s-au adunat spontan în jurul primarului, devenind la rândul lor jurnaliști. Interacțiunea dintre cele două părți, primar-alegători, a arătat că dincolo de sistemul centralizat de încălzire, oamenii au zeci de alte probleme. 

♦ Dacă ai nenorocul să fii ultimul maimuțoi de pe planetă, vei prinde un tren de metrou abia peste 20 de minute după ce ultimul după care ai fugit tocmai a plecat din gară ♦ Menținerea haosului la nivelul administrației publice din București este esențială pentru factorul politic pentru că el facilitează aruncarea vinii de la un partid la altul fără ca cineva să-și asume vreodată eșecul major în gestionarea capitalei economice a României – 10% din populația României, 26% din PIB-ul ei.

Ieri, la intersecția Bulevardului Chișinău cu strada Pictor Dimitrie Hârlescu, din sectorul 2 al Bucureștiului, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a vizitat șantierul prin care se modernizează 12 kilometri de conductă din sistemul de termoficare. Lipsiți de apă caldă de săptămâni bune, dar atrași de promisiunea unor posibile clipe de celebritate asigurate de prezența camerelor de televiziune, locuitorii zonei s-au adunat spontan în jurul primarului, devenind la rândul lor jurnaliști. Interacțiunea dintre cele două părți, primar-alegători, a arătat că dincolo de sistemul centralizat de încălzire, oamenii au zeci de alte probleme. A mai ieșit însă un lucru în evidență: haosul de organizare la nivelul administrației publice este principalul lucru care ține orașul ostatic. Vina este a nimănui, consecințele se plătesc colectiv.

„De ce nu e, domne, și domnu primar aici (Radu-Nicolae Mihaiu, primarul sectorul 2 – n.red.), că tot de la USR e și el, să vină să vorbească?”, întreabă un locuitor al zonei unde s-a deschis un nou șantier pentru modernizarea a 12 kilometri de conductă magistrală din sistemul centralizat de încălzire.

„Nu e, domne, treaba lui, că încălzirea nu e la primăria de sector”, îi răspunde altcineva. Sistemul centralizat de încălzire din București este format din mai multe segmente, esențiale fiind zona de producție, ELCEN, gestionată acum de Ministerul Energiei și aflată în insolvență, și Compania Muncipală Termoenergetica București, care este deținută de Consiliul General al Bucureștiului și care anul trecut a avut pierderi de 241 de milioane de lei. Ieri, în toate cele șase sectoare ale Bucureștiului erau probleme în alimentarea cu apă caldă, dar oamenii nu înțeleg a cui e vina. Știu doar că de săpătămâni întregi se spală la lighean, în București, capitală a unui stat european.

„O am pe mama, suferă de demență și trebuie zi de zi să-i încălzesc apă să o spăl. Stă cu scutece. Cât să mai suportăm?”, spune o altă femeie. A cui este vina până la urmă? Oamenii din blocuri se tot adună.

„Las-o, nea Eugen. Hai și matale aici!” Se face cerc în jurul primarului.

„Supărarea trebuie să se îndrepte împotriva primarilor Firea și Oprescu (ambii PSD), care ani de zile au ignorat sistemul de termoficare pentru a da bani pe bâlciuri”, spune Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului. De parcă pasărea vinii încălzește țevile de apă.

Nicușor Dan continuă și spune că problemele majore vizează rețeaua de conducte, dar și partea de producție de energie, multe dintre unitățile de generare fiind active din anii ’60. Mai departe, sistemul de transport și distribuție din București este compus din aproximativ 1.000 km de rețele termice primare și alți aproximativ 3.000 km de rețele termice secundare. Din cei aproximativ 1.000 km rețele termice primare, o proporție de 11,1% are o vechime mai mică de zece ani, 9,7% are o vechime cuprinsă între 10 și 20 de ani, 8,8% are o vechime cuprinsă între 20 și 25 de ani, restul de 70,3% are o vechime de peste 25 de ani. Din cei aproximativ 3.000 km rețele termice secundare, o proporție de 21,8% are o vechime mai mică de zece ani, 16,7% are o vechime cuprinsă între 10 și 20 de ani, 13,5% are o vechime cuprinsă între 20 și 25 de ani, restul de 47,9% are o vechime de peste 25 de ani.

„Din cei 1.000 de kilometri de conducte, în ultimii 30 de ani s-au modernizat 100 de kilometri”, spune Nicușor Dan. „Am avut ani întregi în care s-au modernizat numai 5-7 kilometri pe an. Abia din 2020 încoace am reușit să trecem de 30 de kilometri de conductă pe an.” Dar calculele nu ies. Chiar și cu acest ritm, reabilitatea întregului sistem ar dura zeci de ani.

„În 2010, de exemplu, pierderile din rețea erau de 25%. În 2020, din cauza lipsei investițiilor, aceastea au ajuns la 47%”, mai dă primarul câteva cifre.

Toate aceste statistici însă nu spun decât un lucru, dușul și caloriferul cald sunt un miraj pentru București, cel puțin pe termen foarte lung.

„Acum, prețul pentru gigacalorie este de 860 de lei în total, dar bucureșteanul plătește circa 346 de lei. Dacă sistemul era mai performant, prețul total era de numai 500 de lei pe gigacalorie.” Se va întâmpla ceva cu subvenția? Nu, desigur că nu, factura la încălzire a celui mai bogat oraș din România va continua să fie subvenționată de primăie și de Guvern pentru că nimeni nu se joacă cu voturile. Și nici oamenii adunați în jurul primarului nu vor să plătească mai mult, ei vor doar o țară ca afară.

„Sunt 550.000 de apartamente conectate la sistemul centralizat de încălzire din București, lucru care contribuie la menținerea calităii aerului. Este foarte important să nu-i încurajăm pe oameni să treacă pe centralele cu gaze”, mai spune Nicușor Dan. Primarul se arată optimist și spune că odată cu trecerea ELCEN de la Ministerul Energiei la Primărie lucrurile vor merge mai bine, dar nu este foarte clar de ce două găuri negre ar funcționa productiv împreună.

„Soluția pentru modernizarea producției de energie termică este accesarea banilor din Fondul de Modernizare, dar aceste fonduri nu pot fi accesate de companiile în insolvență. Luna aceasta vom afla dacă ELCEN va trece la primărie”, spune Nicușor Dan.

Optimismul lui Nicușor Dan se lovește însă de lipsa de încredere a oamenilor care știu sigur că vor mai petrece o iarnă în frig, cu sau fără război la graniță.

„Domnule primar, dar toalete în parcuri când mai puneți”, întreabă din mers un taximetrist.

Dar cu locurile de parcare ce se întâmplă? Dar cu tramvaiul 41 sau străzile pline de gropi? Cu parcurile neîngrijite? Oamenii adunați în jurul conductei de apă caldă sparte cer o gândire unitară într-un oraș fărâmițat până la anulare.

„Hoților, bandiților!”, urlă un bucureștean dintr-o mașină. Nici nu îl interesa despre ce se discută. Concluzia era oricum trasă, indiferent de discursuri.