Reînarmarea Europei deja se lovește de probeme: Franța și Germania se contrazic cu privire la sursa de unde ar trebui cumpărate arme. Berlinul susține că noua finanțare de 150 de miliarde de euro ar trebui să fie deschisă partenerilor din afara UE, dar Parisul nu este de acord

O propunere de injectare a 150 de miliarde de euro în industria de apărare a UE a devenit un nou punct sensibil în lupta de lungă durată dintre Franța și Germania cu privire la campania de reînarmare a continentului și la oportunitatea includerii țărilor din afara blocului comunitar, scrie FT. 

Speriată de amenințările președintelui american Donald Trump de a pune capăt unor generații de protecție americană, Europa s-a angajat să crească dramatic cheltuielile pentru apărare și să își consolideze capacitățile interne, care s-au ofilit după războiul rece.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a propus să se strângă 150 de miliarde de euro, care ar urma să fie împrumutate capitalelor pentru a-și spori producția militară. În timp ce ideea generală a primit un sprijin politic unanim, detaliile sunt încă în curs de elaborare, cu lobby puternic cu privire la faptul dacă banii ar putea fi cheltuiți pe arme fabricate în afara blocului comunitar.

În timpul summitului UE de joi, mai mulți lideri, printre care cancelarul german Olaf Scholz, au declarat că inițiativa ar trebui să fie deschisă partenerilor din afara UE care împărtășesc aceleași idei. „Este foarte important pentru noi ca proiectele care pot fi sprijinite prin această inițiativă să fie deschise … țărilor care nu fac parte din Uniunea Europeană, dar care colaborează strâns, precum Marea Britanie, Norvegia, Elveția sau Turcia”, a declarat Scholz.

Cu toate acestea, președintele francez Emmanuel Macron, care susține de mult timp creșterea autonomiei europene și stimularea producției industriale interne, a declarat că „cheltuielile nu ar trebui să fie pentru capabilitati din afara Europei”.

Pentru lacunele în capacitățile critice ale Europei – inclusiv apărarea aeriană, loviturile cu rază lungă de acțiune, informațiile, recunoașterea și țintirea – „metoda este de a identifica cei mai buni oameni de afaceri și cele mai bune întreprinderi pe care le avem”, a adăugat el.

El a mai spus că fiecare stat membru al UE va fi invitat să „reexamineze comenzile pentru a vedea dacă comenzile europene ar putea fi prioritizate”.

Diplomații de la Bruxelles sunt îngrijorați că inițiativa de 150 de miliarde de euro va deraia din cauza aceluiași argument care a întârziat mai mult de un an acordul privind Programul european pentru industria de apărare, un fond de 1,5 miliarde de euro care acordă subvenții pentru apărare. Eforturile de punere în aplicare a acestui program s-au oprit în această iarnă, după ce Parisul a cerut o limitare a proporției care poate fi cheltuită pentru componente extracomunitare și o interdicție privind produsele cu protecție IP din țări terțe.

Înalții funcționari ai Comisiei însărcinați cu redactarea propunerii detaliate în următoarele 10 zile au fost îndemnați să mențină o legătură strânsă cu Parisul, Berlinul și alte capitale pentru a se asigura că aceasta nu este blocată atunci când este înaintată spre aprobare de statele membre.

„Este mult de lucru în această privință. Nu exista acum o săptămână și trebuie să fie gata în mai puțin de două săptămâni”, a declarat un oficial UE. „Vor fi făcute compromisuri”.

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că împrumuturile, care vor viza șapte capacități-cheie, inclusiv apărarea antiaeriană și antirachetă, artileria și dronele, vor „ajuta statele membre să pună în comun cererea și să cumpere împreună” și, de asemenea, să furnizeze „echipament militar imediat pentru Ucraina”.