Regulile de protecție anti-COVID ar putea fi greșite. Cercetătorii au făcut o nouă descoperire

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, cercetătorul german Carl Flügge spunea că dacă menții suficientă distanță între oamenii bolnavi și cei sănătoși, poți preveni răspândirea patogenilor de o persoană la alta, scrie Business Insider.

În acea vreme, era numai o ipoteză, una pe care oamenii de știință încercau să o testeze cu ajutorul plăcilor de sticlă. Însă a durat încă patru decenii până în momentul în care teoria a fost confirmată.

La începutul anilor 1940, cercetătorii au aruncat pentru prima dată o privire în timp real asupra strănutului, utilizându-se o rată de captare de 30.000 de cadre per secundă, și s-a confirmat ideea conform căreia particulele din strănut tind să parcurgă o distanță de cel puțin doi metri.

Totuși, studiile nu ar trebui să devină în mod automat norme, însă regula de distanțare de doi metri a devenit un protocol ușor de urmat în timpul crizei generate de coronavirus.

O nouă alternativă

Marți, cercetătorii din cadrul Oxford și MIT au publicat o alternativă bazată pe sistemul de semaforizare prin care speră să schimbe în bine viața oamenilor în timpul pandemiei.

Cel mai important lucru când evaluezi nivelul riscului de infecție include analizarea mediului în care te afli și recunoașterea densității populației și activităților care se desfășoară în locul cu pricina.

„Există trei moduri de transmitere, iar toate trebuie să fie controlate”, spune cercetătorul australian Lidia Morawska, adăugând că riscul crește exponențial în locurile în care oamenii devin mai animați, mai gălăgioși.

Cele trei moduri sunt reprezentate de aer, suprafețe și oameni – principala sursă de infecție.

Expirarea, cântatul, tușitul și strănutul generează nori calzi și umezi ce pot conține secrețiile infecțioase ale unui caz de COVID-19. În asemenea situații, o distanță de 6-9 metri nu ar fi suficientă pentru a te proteja împotriva infecției, iar problemele ar putea apărea extrem de ușor în baruri, săli de fitness, biserici, săli de concerte și cluburi.

„Cred că toată lumea înțelege cum funcționează sistemul de semaforizare rutieră”, a declarat Lydia Bourouiba – profesor MIT care conduce Laboratorul pentru Transmiterea Bolilor din cadrul universității. Ea spune că este extrem de important să ne păstrăm aceste tipare în minte atunci când socializăm în timpul pandemiei. Sistemele proaste de ventilație, zgomotele de fundal (care generează strigăte) și reticența vis-a-vis de purtarea măștii contribuie aproape în mod egal la răspândirea virusului.

„Trebuie să fim în stare să ne adaptăm astfel încât să nu fim mereu în stare de alertă. Nu constă totul în regula de doi metri și în măștile faciale.”

Astfel, ajungem să ne punem întrebări de genul: Cât de lung este evenimentul? Câți oameni poartă măști? Cât de bun este sistemul de ventilație?

„Nu trebuie să fii geniu pentru a ști ce poți face în ideea de a minimiza riscul de transmitere”, spune Morawska.