Regele lemnului este mai puternic ca niciodată: a adunat la petrecerea de la Viena afaceri cu valoare cumulată de sute de miliarde de euro

“DESCHIDE OCHII ȘI ÎNCEARCĂ SĂ ÎMBUNĂTĂȚEȘTI CE VEZI.” Este lecția pe care a urmat-o Gerald Schweighofer în conducerea afacerii cu lemn începută de familia lui în urmă cu mai bine de 50 de ani. Austriacul, denumit de presa din România „regele lemnului”, a găzduit recent unul dintre evenimente de amploare din industria în care activează, reunind 600 de participanți din 35 de țări. Printre invitați s-au numărat alți „regi”, reprezentanți ai unor companii cu cifră de afaceri de miliarde de euro, dar și politicieni, bancheri, profesori, studenți sau membri ai unor familii aristocrate germane. Printre zâmbete largi, poze pe covorul roșu din grădina interioară a clădirii Rathaus, un simbol al burgheziei, Schweighofer  a vorbit despre viitoarea fabrică pe care compania sa, Holzindustrie Schwighofer, o va deschide în România anul viitor. Dacă la începutul anului apăruseră declarații ale austriacului în presă potrivit cărora pe piața lemnului din România nu mai este loc pentru încă o fabrică, Holzindustrie Schweighofer a anunțat că o va deschide pe cea de-a cincea, după cele din Sebeș, Rădăuți, Siret și Comănești.

„De data aceasta, chiar este ultima”, spune Schweighofer, cu trimitere la investiția de 150 de milioane de euro de la Reci din județul Covasna. Proiectul pentru o nouă fabrică exista deja, dar aparținea altui jucător austriac important din industria lemnului. Kronospan a anunțat în urmă cu trei ani că va construi fabrica, însă Holzindustrie Schweighofer va finaliza proiectul în urma unei înțelegeri.  Grupul austriac Kronospan are afaceri de 500 de milioane de euro pe plan local și ar fi deschis această fabrică la Brașov. Schweighofer a preluat  o parte din utilajele de acolo și a demarat proiectul în județul Covasna. El confirmă că, nici în aceste condiții, dublarea afacerii în România nu poate fi realizată: „Este imposibil să ajungem la un miliard de euro„. Iar acest lucru este cauzat, în mare parte, de lipsa de materii prime: „În România nu există zone nedescoperite pentru exploatare, iar cantitatea de materie primă pe care o cumpărăm de pe piața locală prin licitațiile organizate este insuficientă”.

ASTFEL, PENTRU FUNCȚIONAREA CELEI DE-A CINCEA FABRICI, UNDE SE VOR PRELUCRA CIRCA 800.000 DE METRI CUBI ANUAL, austriecii intenționează să crească importurile, estimate în prezent la circa  500.000 de metri cubi pe an. Oficialii companiei vor să crească importurile de lemn din Ucraina, Belarus, Rusia, Bulgaria și alte țări pentru a satisface capacitatea de producție. 80% din cheresteaua produsă aici  va fi exportată, principala piață rămânând cea din Japonia. Cea mai importantă piață de export pentru companie generează 40% din venituri, fiind  urmată de cea din Orientul Mijlociu. Investițiile de la Reci nu sunt singurele din perioada următoare, austriacul vrea să investească în continuare în fabricile din Comănești și Siret. Astfel, valoarea totală a investițiilor în România va ajunge la circa 180 de milioane de euro. Sumele direcționate spre Comănești și Siret, unde se produc panele și panouri de cofraj, vor crește astfel afacerea – estimată la jumătate de miliard de euro cu un profit de o sută de milioane – cu 10% în acest an. În afara celor patru fabrici, Holzindustrie Schweighofer deține în România 16.000 de hectare de păduri și 5.000 de hectare destinate agriculturii, dar și un hotel de patru stele în Rădăuți.

BIROCRAȚIA, SCHIMBĂRILE DESE ALE PERSOANELOR DE LA CONDUCERE  ȘI LIPSA UNEI ORGANIZAȚII CARE SĂ SE OCUPE DE INVESTITORII STRĂINI SUNT CÂTEVA DINTRE PROBLEMELE  IDENTIFICATE DE REGELE LEMNULUI ÎN ROMÂNIA. El a exprimat nevoia unei instituții puternice care să se ocupe de investitorii străini și dă exemplul Agenției Române pentru Investiții Străine,  ce oferea un sprijin investitorilor străini, puțin familiarizați cu mediul de afaceri local. La finalul anului 2009, ARIS a fost absorbită de Centrul Român pentru Promovarea Comerțului, iar austriacul apreciază că decizia politică a cauzat dificultăți investitorilor străini. Totuși, cea mai mare problemă identificată de omul de afaceri se referă la exploatările forestiere ilegale: „Dezvoltarea pieței ilegale a lemnului este cel mai rău lucru care se poate face în industria lemnului, iar acest lucru este cauzat în mare parte de autorități care ar fi trebuit să remedieze problema„. Schweighofer cere controlarea pieței de către autorități printr-o poliție forestieră la fel de strictă ca acelea din Germania și Austria: „Piața ilegală ne afectează, cei care exploatează astfel pădurile ne cauzează și nouă probleme legate de preț”. 

LA VIENA, SCHWEIGHOFER A OFERIT 300.000 DE EURO PENTRU IDEI INOVATIVE DIN INDUSTRIE. „Familia mea a construit această afacere prin lemn, iar încurajarea inovațiilor din această industrie este o modalitate de a returna comunității ce am obținut.„ Cercetătorii, studenții sau tinerii antreprenori iau contact cu cei mai importanți jucători mondiali din industria lemnului. La evenimentul din acest an, alături de Gerald Schweighofer și părinții lui, Franz și Maria Schweighofer, au participat personalități din mediul politic austriac și reprezentanți ai celor mai importante companii din industrie. Printre proiectele premiate în cadrul evenimentului se află un sistem computerizat  de control pentru industria de procesare a lemnului, o clădire de birouri de opt etaje din Austria din cherestea sau un proiect ce promovează dezvoltarea urbană cu structuri din lemn în orașele nordice. 

Din capitala Austriei, regele lemnului pare mai puternic ca niciodată. A adunat sub același acoperiș afaceri cu valoare cumulată de sute de miliarde de euro de pe întreg mapamondul: prieteni, politicieni, furnizori, clienți și diplomați. Toți s-au intersectat la un moment dat cu cei peste un milion de metri cubi care pleacă anual din România.