Refugiații reprezintă motiv de discordie în Europa, dar și oportunitate pentru companii

Când a revenit din vacanța de vară, la jumătatea lunii august, cancelarul german Angela Merkel a stârnit neîncredere atunci când a descris problema refugiaților drept o provocare mai mare decât criza din Grecia, care a dominat scena europeană în prima parte a anului 2015. Nimeni în Germania sau în restul Europei nu mai pune acum la îndoială această analiză. Merkel a cerut între timp Uniunii Europene o poziție unită în criza refugiaților, iar germanilor să respingă xenofobia. Unele state membre sunt însă pe cale să își închidă frontierele.

Austria și Ungaria iau măsuri de a ține sub control refugiații, verifică documentele în trenuri și rețin traficanții de persoane. Ungaria construiește un gard de-a lungul graniței cu Serbia, în timp ce în Cehia și Slovacia liderii politici spun să își vor apăra frontierele, sporind necesitatea ca țările Uniunii Europene să găsească o soluție comună pentru valul de oameni din Africa și Orientul Mijlociu care inundă Europa.

Criza s-a acutizat în august, după ce poliția austriacă a găsit pe autostradă un camion abandonat cu 71 de refugiați morți prin sufocare, în apropierea graniței cu Ungaria, în timp ce numărul înecaților în largul coastelor libiene este în creștere.
Germania se pregătește să primească peste 800.000 de emigranți în acest an, dar alte țări europene nu sunt dispuse să facă acest lucru, unele avertizând că nu vor să adăpostească musulmani.

„Dacă Europa dă greș în problema refugiaților, asocierea sa cu respectarea drepturilor cetățenilor riscă să se rupă. Europa în ansamblul ei trebuie să rezolve problema, actuala situație nu este satisfăcătoare“, a declarat Merkel reporterilor. Ea a arătat că dreptul la azil stă la baza Constituției germane, iar guvernul va concepe în septembrie un pachet cuprinzător pe această temă.
„Ce mă afectează este că avem o asemenea ură și atmosferă în această țară. Nu există nicio scuză pentru asta“, a spus Merkel, în urma protestelor violente antiimigrație care au avut loc în august în Germania.

Liderii europeni vor o distincție clară între refugiați și migranții economici. Premierul francez Manuel Valls a vizitat la sfârșitul lunii august Calais, un port francez unde sunt campați mii de migranți care vor să ajungă în Marea Britanie, el cerând statelor UE să împartă echitabil povara de primire a solicitanților de azil. El consideră că trebuie făcută o diferență între cei care cer azil și migranții economici, care trebuie să să întoarcă la casele lor. „Toți cei veniți, fie că solicită azil, fie oportunități economice, merită să fie tratați cu demnitate. Dar trebuie să fim fermi împotriva imigrației ilegale, nu îi putem confunda cu solicitanții de azil“, a subliniat Valls.

În Slovacia, vecină cu Ungaria, care ridică gardul la granița cu Serbia, premierul Robert Fico a spus cățara sa îi va ajuta pe cei care au nevoie de protecție, dar că 95% sunt migranți economici. El a adăugat că UE trebuie să preseze țările din afara spațiului Schengen să oprească fluxul de refugiați. „Nu vom susține această nebunie a brațelor deschise, de adăpostire a tuturor, indiferent dacă sunt sau nu migranți economici. Guvernul va proteja interesele Slovaciei și va face o distincție clară între imigranții economici și speculatori și cei care au cu adevărat nevoie“, a avertizat Fico.

Liderii europeni trebuie să găsească un echilibru între protejarea oamenilor care fug din fața violențelor și alegătorii îngrijorați de valul de străini. Propunerea Comisiei Europene de a stabili cote de refugiați pentru fiecare țară membră nu a avut succes, în condițiile în care majoritatea statelor au refuzat să accepte numere specifice.

În ultimele șase luni, în spațiul Schengen au avut loc 340.000 de intrări fără documente, de trei ori mai multe decât în 2014, care la rândul său a fost un an excepțional. Miniștrii de Interne ai Uniunii Europene vor avea un summit special pe 14 septembrie pe această temă.
Mii de emigranți care părăsesc zonele de conflict din Africa și Orientul Mijlociu traversează Mediterana către Grecia, iar majoritatea se deplasează spre nord, prin fosta Iugoslavie. Suedia, Germania, Ungaria, Italia și Franța acceptă cea mai mare parte a solicitanților de azil dintre cele 28 de state membre ale UE.

Macedonia a declarat stare de urgență pe 20 august, când mii de oameni au trecut granița și s-au ciocnit cu poliția. „Problema este provocată de anunțul recent al Germaniei privind o atitudine mai flexibilă față de imigranții care declară că vin din Siria. Informațiile din presă au încurajat imigranții ilegali“, a spus purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar.

În acest timp, premierul ceh Bohuslav Sobotkan cere țărilor membre ale Grupului de la Vișegrad, respectiv Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia, să pună la punct un plan de criză. Președintele ceh Milos Zeman, care a declarat în iulie publicației Blesk că nimeni nu a invitat migranții în Europa, a cerut armatei să contribuie la protejarea frontierelor țării.

Merkel: problema refugiaților, mai gravă decât criza din Grecia.

Inițial, afirmația cancelarului german a fost primită cu ridicări de sprâncene, dar nimeni din Germania nu mai contestă acest punct de vedere, după ce în ultimele săptămâni o serie de evenimente au adus subiectul refugiaților, inițial considerați o problemă a statelor din sudul Europei, în centrul atenției publice, notează Reuters.

În primă instanță, Merkel a anunțat că se așteaptă ca peste 800.000 de refugiați să vină în Germania în acest an, număr aproape dublu față de estimările de acum câteva luni. În al doilea rînd, au fost protestele de extremă dreapta împotriva refugiaților, în orașul Heidanau din estul țării, în care au fost răniți peste 30 de polițiști. Apoi, a fost camionul descoperit abandonat în Austria, cu 71 de refugiați morți prin sufocare. Dintr-o dată, profunzimea crizei refugiaților a început să fie conștientizată în Germania.