Reforma justitiei, in stil American

In urma cu doua saptamani, presedintele american George W. Bush a promulgat o lege care limiteaza drastic procesele colective, cele in care zeci sau sute de reclamanti se uneau ca sa dea in judecata de obicei o mare companie (producatori de tutun, poluatori industriali, lanturi de fast-food sau furnizori de servicii medicale). Pana acum, procesele respective erau intentate de preferinta in anumite tribunale, ai caror judecatori erau in relatii foarte bune cu avocatii specializati pe astfel de procese si, in consecinta, acordau verdicte favorabile (si despagubiri banesti serioase) reclamantilor. Unul din aceste tribunale este cel din Madison County, Illinois, care a devenit un adevarat magnet pentru procesele colective: de la 2 procese in 1998, acum a ajuns sa aiba pe rol 106 asemenea actiuni. 

Acum, Class Action Fairness Act (Legea pentru Corectitudinea Proceselor Colective) cere ca marile procese, cu peste 100 de reclamanti si cereri de daune de peste 5 milioane de dolari, sa fie judecate la nivel de tribunal federal, pentru a se pune capat abuzurilor de la tribunalele din state. Partidul Democrat a protestat fata de ideea lui Bush de a ma taia din elanul unor „procese frivole“, argumentand ca iarasi pune interesele marilor corporatii (cele afectate de procesele colective) inaintea intereselor consumatorilor. Faptul ca legea a trecut prin Congres si a ajuns la promulgare este insa o mare victorie politica pentru Bush, care a promis in campania electorala o reforma a sistemului judiciar.

Dar cat de profunda este de fapt reforma in cauza? Cei ce ar fi dorit o schimbare mai radicala a sistemului sustin ca noua lege nu va reduce neaparat apetitul pentru procese colective, care au ajuns sa fie intentate aproape sub orice pretext, la sugestia unor avocati abili. Ar fi fost mai eficient, consi-dera acesti critici, sa fie limitata posibilitatea de a obtine daune punitive (pe langa daunele compensatorii, incasate de partea vatamata), adica acelea care se impart intre avocat si reclamanti. Avocatii n-ar mai fi stimulati sa intenteze procese daca sumele cerute ca daune punitive ar fi, de pilda, pur si simplu platite statului, in forma unei amenzi aplicate companiei. 

In lipsa unei asemenea reglementari, cea mai dura selectie se pare insa ca o va face de la sine sistemul judiciar: tribunalele federale si asa sunt impovarate cu prea multe procese, asa incat vor incerca sa se apere cum pot de noua sarcina cazuta pe capul lor, amanand la infinit procesele colective – fie cu argumentul ca dau prioritate proceselor penale, fie sub diverse pretexte tehnice.