Reconstrucția Ucrainei, cel mai mare șantier al lumii, a început: giganții de pe Wall Street au misiunea de a se ocupa de finanțare, iar companiile poloneze câștigă deja contracte. Firmele cehe au și ele munca asigurată

Ceea ce rușii bombardează ziua și noaptea, ucrainenii reconstru­iesc zi și noapte și trebuie să facă lucrul acesta. Reconstrucția țării, pe timp de război, este felul lor de a-și arăta rezistența în fața armatei agre­sorului. Dar Ucraina nu este singură în acest efort. O organizație caritabilă din Unga­ria a inaugurat o grădiniță nou construită în satul Zahalc, de lângă Kiev, pe locul vechii gră­dinițe distruse când armata rusă a încercat să ocupe capitala ucraineană.

Cehia trimite în Ucraina generatoare de electricitate și delegații care să identifice nevo­ile de reconstrucție pe teren, să le evalueze și să aducă ajutor, după cum a explicat amba­sadorul ceh la Washington Miloslav Stasek, referindu-se la implicarea timpurie a țării sale în efortu­rile de reconstrucție. Cehia se concentrează pe orașul Dnipro, din estul țării, devastat de atacurile aeriene rusești.

În ianuarie, guver­nul ceh și cel ucrai­nean au încheiat un acord pentru implica­rea companiilor cehe în reclădirea Ucrainei, pri­mul pas fiind stabilirea u­nui grup de lucru. Iar guver­nul de la Praga a lansat o nouă funcție, cea de comisar guvernamental pentru reconstrucția Ucrainei, un coordonator care trebuie să se ocupe de ajutarea Ucrainei maximizând în același timp oportunitățile pentru companiile cehe.

Companiile poloneze au început deja să participe la construirea Ucrainei, a scris ieri ziarul Puls Biznesu cu ocazia vizitei pre­șe­din­telui ucrainean Volo­di­mir Zelenski în Po­lonia. Unul din scopu­rile vizitei au fost tocmai discuții despre refacerea in­frastructurii, a clădirilor, a a­fa­cerilor, a ceea ce a distrus răz­boiul. „Ce a fost distrus în război este în curs de reparare, sunt implementate contracte, iar companiile poloneze știu unde să le gă­sească“, arată Puls Biznesu.

Potrivit ziarului, o companie poloneză, Drog­bud, a câștigat deja mai multe licitații pen­tru reconstrucția de drumuri, iar o altă fir­mă din Polonia, Unibep, a câștigat un contract finanțat de guvernul polonez pentru moder­nizarea mai multor puncte de trecere a fron­tierei pe partea ucraineană. „Nevoile Ucrainei sunt enorme deoarece pe lângă reconstruirea infrastructurii distruse este necesară umplerea golurilor din economie.

O cincime din companiile ucrainene și-au încetat activitatea, cinci milioane de angajați și-au pierdut locul de muncă, iar capacitatea de producție a țării a scăzut cu 30-40%“, mai scrie Puls Biznesu. După război, Ucraina va fi cel mai mare șantier de reconstrucție al lumii. Dar razboiul nu a încetat. Banca Mondială esti­ma că până în februarie costurile reclădirii țării se ridicau la 411 miliarde de dolari. Este o sumă echivalentă cu dublul PIB-ului ucrai­nean de dinainte de război și un efort financiar pe care, evident, Ucraina nu și-l permite.

Ze­lenski cere de mult timp ca recon­struc­ția să înceapă cât mai devreme. Statele occi­den­tale promit ajutor, caută surse de finan­țare, înfiin­țează diverse fonduri și se vorbește chiar și de un nou plan Marshall. Un grup de parlamentari din diverse țări, cele mai multe europene, cunoscut ca United for Ukraine Network, a lansat ideea unui plan Marshall de 750 miliarde euro. Sunt bani care ar ajunge la o mulțime de companii străine. Zelenski des­chide ușile pentru cine a ajutat mai mult Ucra­ina până acum.

Polonia și statele baltice au oferit cel mai mare ajutor raportat la populație. Este vorba de ajutor umanitar și mai ales militar. Cehia se distinge prin rapiditatea cu care a acționat în susținerea cu armament și tancuri a armatei ucrainene.

Ungaria, în schimb, prin mesajele sale a sugerat că ar vrea terminarea cât mai rapidă a războiului, indiferent de rezultat, în condițiile actuale aceasta însemnând ca Ucraina să cedeze Rusiei teritoriile cucerite cu forța de către armata rusă, și nu ajută armata Kievului cu armament. SUA sunt de departe cel mai mare donator de armament, iar uriașului de peste Atlantic îi sunt deschise toate ușile. Zelenski a semnat în februarie un acord cu cea mai mare bancă americană, JP Morgan, privind atragerea de capital privat pentru un nou fond de investiții care are ca țintă refacerea infrastructurii ucrainene.

Resursele inițiale ale fondului, cele care ar atrage alte resurse, ar fi de 20-30 miliarde dolari. Altă idee discutată cu președintele ucrainean au fost crearea unei bănci administrate de companiile de pe Wall Street care să facă investiții în răfinării de petrol, drumuri, poduri și alte elemente de infrastructură economică distruse de armata lui Putin. Anterior acordului cu JP Morgan, Zelenski a discutat cu CEO-ul de la BlackRock Larry Fink despre coordonarea eforturilor de investiții pentru reconstrucția Ucrainei. Cel mai mare manager de active din lume, cu sediul în SUA, a fost ales pentru consiliere în proiectarea unui cadru pentru investiții publice și private necesare refacerii economiei ucrainene. Separat, Zelenski le-a cerut companiilor americane de toate felurile să nu aștepte sfârșitul războiului pentru a investi în Ucraina. Nici înainte de război nu era ușor să investești în Ucraina, o țară trasă înapoi de corupția endemică. „Prin planul Marshall, programul SUA care a oferit asistență economică pentru restabilirea infrastructurii Europei postbelice, Washingtonul a contribuit cu 13,3 miliarde de dolari pentru a ajuta 16 țări“, spune pentru The Guardian Donald Bowser, fondatorul Support to Ukrainian Recovery Initiative, un ONG axat pe proiecte de redresare în zonele eliberate de sub ocupația rusă. „Sunt aproximativ 150 de miliarde de dolari în banii de astăzi. Reconstruirea Ucrainei ar putea costa Vestul de patru sau cinci ori mai mult. Nimeni nu a investit niciodată toți acești bani pentru reconstrucția unei singure țări.“ Bani mulți pot atrage multă corupție. Dar țara s-a mobilizat singură. Ucraina a curățat de moloz și resturi 2.100 km de drumuri, din care a reparat 120 km, a reconstruit 41 din 330 de poduri distruse, a creat 80 de pasaje temporare și a reînnoit 900 de puncte de cale ferată, cum ar fi gări și depouri.