Realitatea din supermarketuri și hipermarketuri: În peste 95% dintre categoriile FMCG relevante pentru consumul casnic, produsele au fost afectate de scumpiri în 2023. Rezultatul? Românii s-au orientat către bunuri mai ieftine sau la promoție

♦ Românii au cheltuit cu aproape 14% mai mult pe bunuri de larg consum anul trecut, avansul fiind susținut în principal de inflație, dar existând și o creștere ușoară în volum, spre deosebire de 2022, când acest indicator de bază pentru apetitul de cumpărături a fost pe minus.

Magazinele de discount au devenit anul trecut principala destinație de cumpărături a românilor, depășind în premieră hipermarketurile, unități de mii de metri pătrați, cu zeci de mii de articole la raft, arată datele studiului Consumer Panel Services GfK România. Această schimbare vine în contextul în care românii sunt tot mai atenți la modul în care își cheltuie banii, dat fiind că inflația record din 2022 și 2023 le-a redus puterea de cumpărare.

Astfel, magazinele de discount, cunoscute pentru politica prețurilor mici, au ajuns să aibă 27% cotă de piață în valoare, cu două puncte procentual mai mult decât în 2022. Mai exact, mai bine de un sfert din banii cheltuiți de români pe bunuri de larg consum au fost lăsați la casele de marcat ale acestor retețele. Principalii actori din segmentul de discount sunt Lidl și Penny, dar pe format mai activează și Carrefour cu brandul Supeco, și Auchan cu câteva magazine proprii reconfigurate.

„Este primul an în care se întamplă această rocadă în retail și ne așteptăm ca discounterii să continue dezvoltarea în comerțul local peste ritmul pieței. Anul trecut am asistat la apariția unui format nou de discount și am remarcat investiții semnificative în expansiunea rețelelor de profil. Dezvoltarea acestora s-a realizat nu doar pe fondul expansiunii în teritoriu, ci și prin atragerea de noi cum­parători și prin fidelizarea acestora. Un indiciu este faptul că cea mai mare creștere a frecvenței de cumpărare în 2023 față de anul anterior a fost înregistrată în cazul discounterilor“, explică Diana Scăunașu, managing director, Consumer Panel Services GfK România.

Astfel, în valoare, vânzările maga­zinelor de tip discount au crescut cu 19,4%, avansul fiind susținut atât de expan­siune și de inflație, cât și de atragerea de noi cumpărători. Spre comparație, întreaga piața de FMCG, evaluată la 28-30 mld. euro, conform celor mai recente date ZF, a avansat cu 14%. Ritmul mai rapid de creștere a vânzărilor și baza mare de pornire (cifra de afaceri din 2022 a retailerilor de profil) a permis discounterilor să câștige două puncte procentuale cotă de piață.

Aceste magazine au mâncat în special din cota de piață a hipermarketurilor (magazine care de ceva vreme pierd teren, și nu doar local, ci global), a super­marketurilor și a comerțului tradițional, spun analiștii GfK, care pentru studiul Consumer Panel monitorizează compor­tamentul de cumpărare al gospodăriilor din România pe baza unui eșantion reprezentativ la nivel național, format din 6.000 de shopperi. Datele sunt colectate prin scanarea codurilor de bare ale produselor aduse acasă, indiferent de canalul de achiziție.

Studiul a relevat că anul trecut românii au cheltuit cu aproape 14% mai mult pe bunuri de larg consum, avansul fiind susținut în principal de inflație, dar existând și o creștere ușoară în volum, spre deosebire de 2022, când acest indicator de bază pentru apetitul de cumpărături a fost pe minus. Astfel, în volum, anul trecut vânzările au crescut cu 2,3%, pe când în valoare a existat un plus de peste 10%, ceea ce înseamnă că alimentele, băuturile, bunurile de îngrijire personală și a locuinței au continuat să se scumpească accelerat. De altfel, peste 95% dintre categoriile FMCG relevante pentru consumul casnic (cu penetrare de peste 2% în rândul gospodăriilor din România) au postat scumpiri. Totuși, inflația a fost mai mică decât în 2022, motiv pentru care consumul a revenit pe plus în volum.

„Pe de o parte, avem volume în ușoară creștere anul trecut față de 2022, iar de cealaltă parte avem fenomenul de downtrading – adică migrarea shopperilor către produse din segmente inferioare de preț. Acest fenomen continuă să ia amploare și să afecteze negativ valoarea pieței bunurilor de larg consum. Printre categoriile cele mai afectate de down trade se numară indulcitorii, bazele pentru mâncăruri și alte produse ce potențează gustul preparatelor în casă, branza tofu și untul“, afirmă Diana Scăunașu.

La polul opus, încă există uptrading sau premiumizare în anumite categorii precum praline, batoane energy&diet, suc de roșii, branză feta și spumante de baie, conform studiului sindicalizat Inflation Tracker 2023, derulat de Consumer Panel Services GfK.

Un alt efect al inflației ridicate din ultimii doi ani îl reprezintă orientarea tot mai mare a românilor către peroduse la promoție. Acest lucru a fost încurajat în 2023 și de numărul tot mai mare de oferte venite din partea retailerilor, spre deosebire de anul anterior. Mai exact, lupta pentru client a devenit mai aprigă.

Astfel, produsele la promoție au ajuns să reprezinte peste 20% din totalul achizițiilor FMCG (excluzând categoria Fresh Food) în valoare.

„În 2023, gospodăriile din România au avut un comportament de cumpărare mai calculat. Oamenii au făcut achiziții mai dese, dar în mare parte din categoriile monitorizate, coșurile de cumpărături au fost mai mici (ca număr de produse sau volum).“

Mai exact, oamenii cumpără mai des, dar mai puțin. Acest lucru favorizează canalul de proximitate modernă, care deși are prețuri peste medie, reușește să se mențină în preferințele consumatorilor care caută astfel să scutească timp.