Reacție dură de la Azomureș, cel mai mare consumator de gaze din România, închis de un an. „Ce vedem la Bursa de la Viena este o porcărie. De ce trebuie gazul românesc cuplat cu Viena dacă piața nu funcționează? Statul are puterea de a reglementa prețul.“

♦ De la începutul acestui an, chiar înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, marii consumatori de energie și gaze spuneau că piața liberă, în contextul prețurilor istorice, devine o utopie, statul având puterea de a reglementa sectorul pentru o perioadă scurtă ♦ Un an mai târziu, industria mare este închisă ♦ Paradoxul? România își poate asigura din resurse interne 80% din necesarul de gaze naturale iar circa 80% din producția de energie este controlată de stat.

„Ce vedem la Baumgarten (Bursa de gaze de la Viena) este o porcărie, alea nu sunt prețuri normale. Piața gazului, cu regulile ei de funcționare, a fost făcută pentru timpuri normale, nu pentru ce ve­dem acum. Această piață pur și simplu nu mai funcționează. Dar statele au puterea de a reglementa lucrurile“, a spus Harri Kiiski, cel care până recent a ocupat funcția de di­rector general al Azomureș, cel mai mare consumator de gaze naturale din România, care asigură 50% din producția de îngărășă­minte locală. Pentru producătorii de îngră­șă­minte, gazul este materie primă, 70% din costurile de producție fiind reprezentate de achiziția gazului. În contextul exploziei pre­țului, încă din decembrie, anul trecut, Azomureș și-a închis activitatea, izbucnirea războiului din Ucraina și impactul pe care agresiunea Rusiei a avut-o asupra prețului gazului făcând imposibilă reluarea activității.

Dar închiderea marii industrii din Ro­mânia vine în contextul în care țara este al doilea cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, având posibilitatea prin propriile resurse să-și asigure 80% din necesarul intern.

„Dacă toți economism 20% din con­sum, toți putem avea acces la gazul româ­nesc. Iar pentru gazul românesc costul este de 10-20 de euro/MWh. Hai să reglemen­tăm prețul la 30 de euro/MWh și toți ar fi fericiți pe piață, inclusiv producă­torii. De ce trebuie să avem gazul românesc conectat la Baumgarten dacă piața oricum nu funcțio­nează?“, a spus Harri Kiiski, în prezent CEO adviser al Azomureș, în ca­drul con­ferinței Coface Risc de țară, orga­ni­zată la finalul săptămânii trecute. Azo­mureș este al șaselea cel mai mare producă­tor de îngră­șăminte chimice din UE, la nivelul întregii Uniuni 70% din capacitatea de producție de îngrășăminte fiind oprită. Spre exemplu, gazul pentru primul trimes­tru al anului viitor s-a tranzacționat la Bursa de la Viena la peste 170 de euro/MWh.

„Piața liberă nu mai este solu­ția. Sta­tele mem­bre au cea mai ma­re pu­tere acum.“

Impacul pe ori­zon­­tală al închiderii u­nor companii de talia Azo­mureș este în continuare greu de statbilit. Doar pentru că trenurile nu au mai plecat de la Azomureș către clienți pline cu sacii de îngrășăminte s-a tradus într-o scădere a rulajelor CFR Marfă de 10%.

„În Italia, San Pellegrino nu mai face apă minerală pentru că nu mai are CO2. Sunt fel și fel de efecte. În iarnă nu vom mai avea roșii olandeze. La anul vom avea un consum și mai mic de îngrășăminte. Acum se făceau livrările în mod normal. Dacă sunt mai puține îngrășăminte, va fi mai puțină mâncare. UE nu va mai exporta, ceea ce va duce la dezechilibre în balanțele comer­cia­le. Noi reprezentam 50% din piața de îngră­șă­minte, dar acum se fac importuri prin Portul Constanța. Problema? Și ucrainienii vor acele îngrășăminte, maghiarii la fel.“

Ideea de a reglementa pe o perioadă de șase luni prețul energiei a fost emisă de la începutul acestui an de mai mulți consumatori. „Re­glementați prețul. Es­te cea mai simplă măsu­ră. Ai posibilitatea să faci acest lucru pentru 6 luni de zile. S-a scum­pit apa pe Dună­re? S-a scumpit căr­bu­nele? S-a scumpit combustibilul nuclear? Nu. Uitați de piața libe­ră în energie și reglemen­tați prețul. Energia este vitală pentru toți“, spunea în ianuarie Ștefan Gadola, unul dintre fondatorii EnergoBit.

Într-un an însă, statul a preferat să pună în aplicare scheme de sprijin care au destabilizat piața locală, ducând la un blocaj total pe partea de tranzacționare. Deși IMM-urile și populația au fost protejate, marea industrie a fost lăsată pe cont propriu, în prezent fiind în discuție noi modificări ale schemei de reglementare aflate în vigoare.

Un alt impact al închiderii industriei mari este scăderea consumului de gaze și energie electrică.

„Vedem că producătorii sunt deja nervoși pentru că nu mai e loc de înmagazinare. Este o pendulă până ajungi la o destabilizarea sistemului“, a mai spus Kiiski. Practic, în aceste moment, odată cu umplerea depozitelor de înmagazinare, producătorii caută consumatori, dar aceștia nu mai există, fiind închiși exact din cauza prețurilor istorice la gaze. În prezent, România are depozitele de gaze pline „n proporție de 88%, la nivelul „ntregii UE fiind atins un grad de umplere de 90%. Vestea mai puțin bună este că goana după alimentarea cu gaze pentru iarna aceasta s-a făcut cu cel mai mare preț din istorie, lucru care se va vedea „n facturi.

„Suntem gata să pornim 50% din producție în 7 zile, dacă avem condițiile.“

Harri Kiiski a mai tras un semnal de alarmă și anume că deși protejată de scumpiri, populația nu este pe deplin informată legată de riscurile care vin odată cu începerea iernii. În timp ce alte state au în derulare programe de informare țintite pe acțiuni concrete în cazul unor probleme pe partea de aprovizionare, în România autoritățile tratează în continuarea economisirea energiei ca pe un subiect tabu.

„Nu cred că le-am spus oamenilor cum să se pregătească de iarnă. Fiecare casă ar trebui să aibă lumânări, chibrituri și o lanternă“, a mai spus fostul CEO al Azomureș.