Răzvan Prisadă, președintele ANMDM: Digitalizăm agenția printr-un proiect de 4 milioane de euro. Un pas esențial este noul nomenclator al medicamentelor

Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDM) trece printr-un amplu proces de digitalizare. Președintele instituției, Răzvan Prisadă, a anunțat că proiectul, finanțat cu 4 milioane de euro prin PNRR, va înlocui actualele baze de date gestionate în Excel cu un nomenclator unic al medicamentelor, care va permite trasabilitatea completă – de la autorizare până la farmacie.

“Avem un proiect de aproximativ 4 milioane de euro, prin care vrem să reușim digitalizarea Agenției Naționale a Medicamentului. Proiectul e contractat și trebuie finalizat la jumătatea anului viitor. Îmi doresc să ajungem în punctul în care să nu mai consumăm mai mult de două foi A4 pe angajat, pe lună. Totul trebuie să fie electronic. Țin foarte mult la acest lucru, pentru că altfel nu vom putea gestiona activitatea cu resursele pe care le avem. Un element esențial al proiectului, care e deja aproape finalizat, este realizarea unui nou nomenclator al medicamentelor de uz uman”, a spus Răzvan Prisadă la ZF HEALTH&PHARMA SUMMIT 2025.

Ce a mai spus Răzvan Prisadă:

♦ Este un proiect dezvoltat de Ministerul Sănătății, împreună cu agenția și colegii de la STS. Poate părea tehnic, dar fără el nu putem uniformiza nimic. Funcționăm încă după coduri CIM introduse  în 2009, ca măsură temporară, care nu permit trasabilitate clară. Practic, încă lucrăm cu Excel-uri. Odată implementat noul nomenclator, fiecare etapă – de la autorizare, la distribuție și până la farmacie – va funcționa după coduri unice. Așa vom putea ști imediat câte medicamente există, unde sunt și cum sunt distribuite. Acum nomenclatorul are circa 30.000 de poziții, dintre care între 6.000 și 7.000 sunt pe liste decontate. Numărul lor sigur va crește.

♦ În domeniul medicamentelor există un regulament european care a adus cel mai vast sistem de verificare a autenticității. Îl gestionăm în România împreună cu Organizația de Serializare a Medicamentelor din România. Putem spune cu certitudine că nu există medicamente falsificate pe circuitul legal, adică cele ridicate din farmacii autorizate. Pe internet, însă, e altă problemă. Dar eu trebuie să fiu sigur că orice medicament din farmacie este autentic.

♦ Suntem acum în fața unui moment de cotitură. Lucrurile discutate în ultimii doi-trei ani urmează să se întâmple într-un interval scurt, de câteva luni, cel mult jumătate de an. Sunt trei planuri mari. Primul este legat de evoluția legislației europene. Al doilea – de adaptarea și actualizarea legislației naționale. Al treilea – de digitalizare. În următoarele luni, maxim jumătate de an, cele mai multe dintre ele se vor întâmpla. Unele au început deja să fie implementate.

♦ Pe plan european, suntem în fața adoptării noii legislații – regulament plus directivă – care vor înlocui legislația actuală, veche de 25 de ani. Cel mai probabil, acest lucru se va decide anul următor. Asta înseamnă că abia din 2028 vom avea funcțională o nouă legislație farmaceutică la nivel european.

♦ În paralel, a apărut o inițiativă legislativă – Actul pentru medicamente critice – care va fi tot un regulament. Deși a apărut acum mai puțin de un an, va fi adoptat și implementat înaintea pachetului legislativ mare. Și asta ne bucură, pentru că abordarea situației lipsurilor și discontinuităților de medicamente nu mai este de mult o problemă națională. Există și cauze interne, care în cazul nostru agravează problema, dar situația generală este una care trebuie abordată unitar, la nivel european. Nu putem lua măsuri eficiente doar la nivel național. Pachetul vorbește, pe scurt, despre o mai bună colaborare în Uniunea Europeană în ceea ce privește achizițiile – comune, centralizate sau locale – despre liste comune de medicamente critice și despre abordări unitare. 

♦ Din păcate, Uniunea Europeană nu mai are puterea de negociere pe care ar trebui să o aibă, reprezentând 550 de milioane de locuitori. Nu are suficientă forță nici față de exterior, și nici coeziune internă. Din acest motiv, pacienții din România nu au aceleași condiții de acces ca pacienții din alte țări europene. Și acest lucru nu este normal. Dacă vrem să fim o comunitate, cu bune și cu rele, cu țări mai bogate și țări mai sărace, trebuie să fim o comunitate reală. Toți suntem la masă, dar porțiile nu sunt împărțite egal. Simt că acest moment – 2025 și mai ales 2026 – este unul favorabil, pentru că lucrurile au ajuns într-o situație dificilă. Iar când și țările mari încep să fie afectate de probleme despre care noi vorbim de 10 ani, atunci se mișcă ceva.