Răzvan Botea, ZF: Cum a reușit guvernul Ciucă să se încadreze în deficitul bugetar în 2022: cheltuieli și rambursări de TVA mutate în 2023

Cifrele din execuția bugetară din decembrie 2022 și din ianuarie 2023 sugerează că guvernul Ciucă și ministrul de finanțe Adrian Câciu au recurs la aducerea găurilor bugetare din 2022 în 2023 pentru a se încadra în ținta de deficit bugetar de 5,7% din PIB anul trecut.

Pentru deja celebra consolidare fiscală, adică reducerea deficitului bugetar în esență, anul 2023 nu a putut începe mai prost, pentru că deficitul a crescut, în loc să scadă, când economia duduie.

Este surprinzătoare evoluția, pentru că guvernul s-a angajat ferm în fața tuturor reducerea deficitului bugetar de la 5,7% din PIB la 4,4% din PIB în 2022, dar lucrurile s-au petrecut exact pe dos în ianuarie. De unde a venit însă acest aparent dezastru, dacă – așa cum arată și cifrele de la Statistică, stațiunile montane și mallurile – economia nu stă deloc pe loc?

Jonglerii cu execuția bugetară în ultima lună, indică cifrele din decembrie 2022, unde vedem ruperi de tendințe pe unele categorii de venituri și cheltuieli și reluarea tendințelor în ianuarie.

Cel mai bine se vede la încasările nete din TVA, adică ce i-a mai rămas statului după ce a luat banii pe TVA și a rambursat TVA-ul companiilor care trebuie să și-l recupereze. Aici, în ianuarie, guvernul a crescut încasările cu numai  2%, când inflația era de 15%. Cu alte cuvinte, fără niciun efort, fără nicio creștere economică, doar din scumpiri, încasările statului din TVA ar trebui să fie de cel puțin 15%, pentru că nu mai adăugăm aici inflația industrială, care este mult mai mare.

Analiza detaliată a execuției bugetare pe decembrie 2022 arată că guvernul a încasat cu peste 25% mai mult TVA, mult peste inflația de 15%.

Astfel, cifrele sugerează că guvernul a amânat returnările de TVA la final de an și le-a raportat în 2023. Scopul pentru o astfel de jonglerie nu poate fi altul decât menținerea deficitului bugetar în ținta asumată.

De asemenea, același lucru sugerează și alte cifre, de data aceasta pe partea de cheltuieli. De exemplu, pe partea de cheltuieli cu bunurile și serviciile se vede frână puternică, de la +15% în ianuarie-noiembrie, la doar +3% în decembrie. În continuare, frână se vede și la subvenții, de la +130% în ianuarie-noiembrie, la +50% în decembrie. Și la cheltuielile cu investițiile se vede această frână, de la +23% în primele 11 luni din an, la +16% în decembrie 2022.

În aceeași vreme însă, cifrele arată cu totul diferit în ianuarie 2023: cheltuiala cu bunurile și serviciile a sărit la +37%. În același ton, cheltuielile cu subvențiile au crescut cu 108% din nou în ianuarie. La cheltuielile cu investițiile din bugetul de stat însă frâna a continuat, dar în total ele au crescut grație fondurilor europene.

Guvernul și-a asumat că reduce deficitul bugetar la 4,4% din PIB în 2023 și la 3% din PIB în 2024. Întrebarea este însă cum se va reuși această reducere, dacă operează cu astfel de artificii ca să iasă deficitul?

Deficitul public este unul dintre principalii carburanți pentru inflație și, deci, pentru dobânzi. Este vorba de structura bugetului, pentru că deficitul alimentează cheltuieli de consum, precum salarii sau pensii. Or, stimulând consumul alt rezultat nu poate fi în afară de creșterea inflației și importurilor.

Cu o astfel de construcție bugetară, este foarte complicată scăderea deficitului. Salariile și pensiile, de exemplu, nu pot fi tăiate, în condițiile în care prețurile la alimente urcă cu peste 20%. Nu mai vorbim că 2024 este un an extrem de important, cu toate cele patru rânduri de alegeri electorale și pensionarii împreună cu bugetarii înseamnă peste 6 milioane de voturi. Spre comparație, președintele Iohannis a fost ales cu un număr de 6,5 mil. de voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2019, când prezența la vot este cea mai mare.

Deci tăierile de cheltuieli sunt scoase din discuție, de aceea cheia consolidării este la venituri. Și aici este un semn de întrebare, pentru că au crescut veniturile în 2022, dar ajutate de inflație și de creșterea economică peste așteptări. Chiar și așa, însă, a fost nevoie de artificii ca bugetul să se încadreze în ținta de 81 de mld. de lei, altădată de neimaginat.

Deficitul bugetar a scăzut ca pondere în PIB, dar doar pentru că PIB-ul a crescut umflat de criza energiei și inflație.

Iată, deci, că într-un an de creștere economică susținută de 5%, guvernul nu numai că a generat un deficit uriaș în condiții de expansiune economică, dar a fost și nevoit să mute găurile din buget dintr-un an în altul. Se pune astfel întrebarea cum va reuși, până la urmă, să scadă deficitul bugetar atunci când doar creșterea PIB nu va mai fi îndeajuns.