Răzvan Botea, ZF: Creșterile de taxe anunțate sunt departe de a face față deficitului bugetar. Când vine adevăratul pachet de creșteri de taxe?

Creșterile de taxe, taxele noi, economiile de la buget și măsurile de combatere a evaziunii fiscale puse în dezbatere publică de coaliția PSD-PNL sunt foarte departe de a acoperi nevoile bugetare și de a aduce deficitul bugetar în ținte. 

O spune chiar Ministerul de Finanțe în nota de fundamentare: pachetul fiscal-bugetar de 82 de pagini propus de coaliție va avea un impact bugetar de 600 mil. lei în 2023 și de 19 mld. lei în 2024. Adică 0,04% din PIB în 2023, în condițiile în care s-a vorbit de un derapaj bugetar de 1,2% din PIB, adică de 30 de ori mai mare.

Măsurile anunțate de guvern sunt stufoase: taxe pe cifra de afaceri a marilor companii, o taxă suplimentară pe veniturile băncilor, modificarea regimurilor microîntreprinderilor și eliminarea unor nișe fiscale. ZF a solicitat Ministerului de Finanțe impactul bugetar al fiecărei măsuri în parte, dar, până la publicarea acestui material, nu a primit răspuns.

În 2024, impactul bugetar total al pachetului este de 1,1% din PIB. Ar fi insuficient și dacă guvernul ar fi în grafic cu deficitul pe 2023, adică la 4,4% din PIB, dar este departe.

Iată că, negru pe alb, guvernul recunoaște că măsurile propuse nu au cum să ajungă pentru a recalibra bugetul în marja unui deficit rezonabil. Nu este public în acest moment la ce acord s-a ajuns cu Comisia Europeană sau s-ar putea ajunge, dar surse solide spun că un deficit de peste 5,5% din PIB în 2023 și peste 3,5% din PIB în 2024 iese din discuție și procedura de deficit excesiv trece la următorul pas. Într-un final, dacă guvernul nu va reuși să intre în țintele asumate, se vor pierde fonduri europene, dar procedura este lungă și destul de birocratică, cu mai multe pârghii ca România să reintre în matcă și să nu piardă fonduri europene.

Execuția bugetară este clară: cheltuielile angajate au fost depășite cu 13 mld. lei numai în primele șapte luni din an și nu pot fi oprite, pentru că sunt cheltuieli fixe, cu salarii și pensii. Cu inflație de peste 10% constantă în ultimul an, dar mult mai puternic resimțită, orice încercare de tăieri salariale sau chiar și de oprire a creșterilor va fi contrată de greve în mediul public, așa cum s-a întâmplat și încă se întâmplă.

Pachetul de măsuri vine și pune sigiliul pe un deficit mai mare decât unul considerat rezonabil, pentru că dacă guvernul nu va veni cu alte măsuri, cum ar fi creșteri de TVA, recuperările sunt foarte mici doar din așa-zisele economii la cheltuieli. Că economiile promise sunt credibile sau nu, nici nu mai contează acum.

Este un scenariu plauzibil în care guvernul consideră 2023 jucat deja, în care să se fi resemnat cu un deficit mai mare decât țintele asumate, fără consecințe foarte dure: agențiile de rating, piețele financiare și Comisia Europeană văd că sunt încercări de echilibrare a bugetului și se duc negocieri și pe alte măsuri.

Miza este 2024 și anii care urmează. De unde poate tăia cheltuieli guvernul și de unde aduce noi resurse la buget?

Calculele politice, dar și situația socio-economică tensionată scot din discuție tăieri serioase de cheltuieli de salarii publice sau pensii. Dar nici pe partea de venituri situația nu este roz. Consumul, care generează încasări din TVA pentru buget este în piuneze și un fapt alarmant este că scade consumul de energie, ceea ce înseamnă că marii consumatori industriali din România încep să ducă lipsă de comenzi. Totul se corelează cu o economie europeană în stagnare și chiar recesiune în marile piețe vestice. Creșterea economică a dezamăgit în prima parte din 2023 și prognozele s-au redus pentru restul anului.

În tot tabloul macro, pare că singurul aliat al guvernului în lupta cu deficitul este inflația, doar că inflația este un aliat perfid care se poate întoarce oricând împotriva sa.

Se conturează, așadar, din ce în ce mai cert perspectiva unui nou pachet fiscal-bugetar, doar că mai îndrăzneț de data aceasta, pentru că, suplimentar față de ce a anunțat deja guvernul, va mai fi nevoie de încă 2-3% din PIB în 2024 pentru a ajunge într-un deficit măcar aproape de rezonabil. Creșterea economică nu se știe cât va ajuta, dobânzile, deși stabile, sunt totuși încă sus și ca nisipul între rotițele economiei, iar cheltuielile nu pot fi scăzute drastic într-un mod realist. În tot acest peisaj, noi creșteri de taxe, cel mai probabil de TVA, așa cum deja se discută, sunt inevitabile.