Războiul tomatei. „De ce aduc fabricile locale de conserve roșii din Turcia și China când noi producem zeci de mii de tone în sere și solarii și le putem livra?“

♦ Primarul comunei Matca, cel mai mare bazin legumicol din România, spune că producția de tomate din zonă nu este cumpărată de fabricile de profil, care preferă să importe din Turcia sau China. ♦ Comuna Matca se află la 13 kilometri distanță de una dintre cele mai mari fabrici de conserve din România, Comtec Foods din Tecuci cu brandul Olympia, deținută de investitori din Turcia.

Pe lângă faptul că ajung foarte greu pe rafturile marilor retaileri, legumele românești nu au căutare nici în industria alimentară. Primarul comunei Matca, cel mai mare bazin legumicol cu 1.500 de hectare de solarii, a spus într-o emisiune ZF Investiți în România! că producătorii locali sunt defavorizați de marile fabrici de conserve, care preferă să importe din Turcia sau China.

„În PNRR puteau include investiții în principalele bazine precum Matca sau Oltenia cu depozite și o fabrică de procesare. De ce să aducem din Turcia sau China pastă de roșii când noi aici avem legume proaspete și bune. Legumicultorii pun legumele în cutii sau saci și așteaptă cumpărătorul. Noi pu­nem roșiile în baxuri de banane în anul 2022. Întrebăm că de ce nu vin cei din afară să cum­pere, dar noi nu avem condiții de export“, a spus Gheoghe Marin, primarul co­munei Matca, în cadrul emisiunii ZF Investiți în România! Un proiect ZF&CEC Bank.

Lipsa depozitelor cu temperatură controlată din proximitatea bazinelor legumicole, dar și a centrelor de procesare sau disponibilitatea ambalajelor pentru transport pun presiune pe producătorii locali, care trebuie să vândă marfa imediat după recoltare. „Ar fi foarte necesară o fabrică de procesare a legumelor. Dar ca prioritate întâi ar fi o piață. Noi avem un teren unde ne desfacem marfa, de 20 de ani, dar acolo nu este piața acoperită, nu există umbră. La peste 30 de grade Celsius nu este normal. Am depus la Compania Națională de Vânzări un proiect pentru a construi piața aici, noi fiind cel mai mare bazin legumicol din țară și multă marfă ajunge la export. Depozitele ar fi o soluție foarte bună, de ele se vorbește de 20 de ani, dar nu se întâmplă niciodată nimic, rămân la stadiu de vorbă și promisiuni. Primăria nu poate construi așa ceva pentru că nu sunt fonduri“, a spus Gheoghe Marin.

De partea cealaltă, procesatorii explică faptul că pentru anumite produse au nevoie de legume cultivate într-un anumit mod, iar acestea nu sunt întotdeauna disponibile în proximitate.

“În primul rând, domnul primar știe unde avem noi fabrica? Nu putem să folosim roșii din solarii, pentru că dintr-o roșie normală nu ies 50 ml de suc de roșii și brix-ul roșiilor din solar este foarte mic, iar noi lucrăm cu un brix mare. Noi avem nevoie de roșii din câmp. De câte ori a fost domnul primar la noi și de unde știe de unde folosim roșii? Noi am cumpărat castraveți de la Matca, dar nu putem să luăm toate legumele care sunt produse în Matca, pentru că nu avem ce face cu ele”, a explicat Laurențiu Capmare, director general adjunct, Contec Foods, deținut de antreprenorii Levent Atin și Geaner Aifun Suliman, care are în portofoliu mărcile Olympia și Winmark și este cunoscut pentru muștarul de Tecuci și unul dintre cei mai mari producători de conserve de legume-fructe din România și unul dintre cei mai importanți angajatori din Tecuci.

Din Matca, cel mai mare bazin legumicol din țară, care are circa 1.500 de hectare cu solarii, o treime din suprafața României, și 4.000 de producători, castraveții recoltați pleacă zilnic spre Polonia, Republica Moldova și Ucraina, pentru că retailerii din România le cer preț standard și constanță fermierilor, susțin aceștia.

Mircea Marius Filimon, proprietarul companiei Marivla Vegetable, care exportă anual 6.000 de tone de legume declara anterior pentru ZF că retailerii doresc contracte pentru un preț standard, în timp ce producțiile de legume sunt diferite de la o săptămână la alta și costurile de producție și transport, cresc. Filimon a precizat că fermierii mari din Matca ar face parteneriate cu retailerii, dacă ar exista mai multă flexibilitate, însă el susține că ar trebui să existe mai multă aplecare spre producătorii mici, care reprezintă numărul cel mai mare și care se asociază cu dificultate.

Daniel Ciuhureanu, fermier care face parte din grupul Brateșleg, format din șase companii producătoare de legume, care realizează circa 10.000 de tone anual, a spus recent la emisiunea ZF Produs în România că fermierii nu mai pot susține costurile crescute cu energia, îngășămintele și lipsa forței de muncă. Astfel, majoritatea legumelor ajung pe tarabele din piața angro de la Matca, aflată la 10 km distanță de orașul Tecuci și 50 km distanță de orașul Galați.

Suprafața cu solarii din Matca este de circa 1.500 de hectare, potrivit fermierilor din acea zonă, iar suprafața spațiilor protejate este de circa 4.500 de hectare la nivel național, din care suprafața ocupată cu sere este de aproximativ 365 ha, conform datelor centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii de la direcțiile pentru agricultură județene.

Principalele legume cultivate la Matca în solarii sunt roșiile și castraveți cornichon, urmate de ardei gras și vinete, iar în câmp se cultivă cu precădere varză și pepeni.