Războiul Palatelor: Radiografia unui scandal fără final și instituțiile afectate

– Șeful Statului Major al Armatei- ultimul motiv de scandal între Palate. Klaus Iohannis a refuzat propunea ministrului Apărării, Gabriel Leș, pe motiv că nu respectă rigorile legii, iar președintele a decis prelungirea, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă. Până la publicarea decretului în Monitorul Oficial, acuzațiile au fost legate de faptul că PSD ar încerca blocarea acestuia, instituția MO fiind în subordinea Camerei Deputaților. Decretul a fost publicat sâmbătă, dar este contestat de premierul Viorica Dăncilă și ministrul Apărării, pe motiv că nu a fost emis în urma unei propuneri. Legea la care apelează ambele părți este interpretabilă, spun constituționaliștii, motiv pentru care problema va fi tranșată, cel mai probabil tot la Curtea Constituțională.

Două ministere – Dezvoltare și Transporturi- funcționează cu miniștri demisionari de o lună. Premierul a anunțat, în urmă cu două zile, că președintele a informat-o că nu va accepta propunerile Lia Olguța Vasilescu (la Ministerul Dezvoltării) și Mihai Drăghici (la Transporturi). “Fără nicio explicație, dând dovadă că vrea blocarea activității Guvernului”, a spus Dăncilă. Miniștrii care ocupă cele două portofolii- Paul Stănescu (Min. Dezvoltării) și Lucian Șova (Ministerul Transporturilor) sunt demisionari, iar o decizie a Curții Constituționale din 19 decembrie arată că șeful statului este obligat să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcții de ministru și să răspundă motivat legat de numirile noilor miniștri.

– Procurorul general al României. Tudorel Toader, ministru al Justiției, a declanșat procedura de revocare a lui Augustin Lazăr din funcția de procuror general, în data de 24 octombrie. Momentul anunțului nu a fost lipsit de controverse, după ce ministrul a vorbit despre o rezoluție de clasare care se afla în dosarul de candidatură a lui Lazăr și care îl viza pe șeful statului Klaus Iohannis, cel care trebuia să semneze decretul de numire. A rămas neclar de ce era acea rezoluție în dosar, dar s-a lămurit faptul că procurorul Lazăr care a dat acea decizie nu era Augustin, ci Cristian Lazăr, un alt magistrat din Parchetul General. La o lună de la acel moment, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ cererii, iar președintele a transmis că o va citi, dar “această propunere de revocare mi s-a părut și mi se pare o eroare”. Pe 27 decembrie, Tudorel Toader a spus că a trimis președintelui documentele pentru finalizarea procedurii de revocare a procurorului general, dar că Augustin Lazăr trage de timp prin contestații în instanță pentru a ajunge la final de mandat- 19 aprilie 2019. Până la această dată, nu a fost anunțată vreo decizie de la Palatul Cotroceni.

Citiți mai mult pe mediafax.ro.