Războiul din Orientul Mijlociu s-a extins în Europa, la benzinării. Șoferii din întreaga lume, panicați, au făcut cozi la pompe pentru a face plinul cu benzină și motorină înainte să se scumpească

În Austria au început să se formeze cozi lungi la benzinării, șoferii grăbindu-se în număr mare să-și alimenteze mașinile înainte de scumpirea carburanților. Presa locală vorbește de panică în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Austria nu este un stat sărac economic, dar este sărac în resurse naturale. Producția internă de petrol acoperă cel mult 10% din consum. Prin urmare, Austria este extrem de expusă la șocurile internaționale de pe piețele de energie.

Pe social media și prin presă circulă imagini cu cozi mari la benzinării și în Germania, încă de duminică. Prețurile petrolului au crescut în ultimele zile și oamenii se așteaptă ca tendința să continue, antrenând și prețurile carburan­ților. Germanii au în sânge o frică ancestrală de inflație. Și britanicii se tem de scumpiri, așa că au făcut cozi la benzinării. Marea Britanie este țara bogată cu cea mai accele­rată scădere a nivelului de trai în perioada în care ultima criză de energie și valul de inflație produs de aceasta a lovit Europa.

Din Franța și din Grecia au venit povești similare. Dar și din Australia, Thailanda și Coreea de Sud. În unele locuri prețurile au crescut deja simțitor, spre exemplu în Germania, iar autoritățile dau vina pe speculă, mai ales că benzina și motorina vândute zilele acestea au fost procesate din materie primă mai ieftină.

„Ne așteptăm ca prețurile să continue să urce“, spune Herbert Rabl, purtător de cuvânt al Asociației Benzinăriilor Germane. Furnizorii de carburanți din cea mai mare economie europeană au anunțat majorări de 2-3%. Dar „cozi mari pot fi văzute la benzinării în întreaga Germanie. Toată lumea este îngrijorată“, a explicat Rabl.

Îngrijorarea, teama, acestea pot fi arme, iar Iranul le folosește pentru a răspunde la atacu­rile militare efectuate de SUA și Israel. Iar ele sunt cu atât mai eficiente cu cât lovesc locurile cele mai vulnerabile. În cazul Europei, un loc vital și foarte vulnerabil este energia deoarece este de­pendentă de importuri. Mai grav, în con­textul actual, a înlocuit petrolul și gazele rusești cu energie din Orientul Mijlociu, printre altele.

O bună parte din comerțul cu petrol și gaze al țărilor din Golful Persic se desfășoară prin strâmtoarea Ormuz, care este ca o pâlnie. Iranul controlează această strâmtoare și a blocat traficul de vapoare pe acolo. Nici nu trebuie să existe o amenințare fizică sau vreo dovadă de forță pentru ca transportatorii să nu mai riște să-și trimită vapoarele prin strâm­toare. Pentru ca traficul să se oprească trebuie să existe doar o amenințare, un risc – teama, îngrijorarea ca arme.

Președintele SUA, Donald Trump, a asigu­rat că armata americană va ține liberă strâm­toa­rea Ormuz. Va exista și ajutor, așa cum a mai fost, din partea altor puteri militare și nava­le, cum ar fi Franța și Marea Britanie. Totuși, Iranul are capacitatea de a purta și un „război al tancurilor petroliere“. A început să utilizeze deja drone marine. A fost mentorul Rusiei în ceea ce privește războiul purtat cu dronele aeri­ene. Iranul deține și mine navale, care pot fi des­fășurate cu ambarcațiuni rapide și subma­rine. De asemenea, se poate folosi și de războ­iul electronic, prin alterarea semnalelor GPS.

Între timp, armata iraniană și aliații Iranu­lui țintesc infrastructurile energetice ale veci­nilor din Golful Persic. Rafinăria din Ras Tanura, cea mai mare din Arabia Saudită, a fost lovită miercuri din nou cu un proiectil, spun mai multe surse citate de presa internațională. Unitatea nu mai funcționa, fiind închisă din cauza unui alt atac cu drone. Rafinăria produce și exportă în special motorină.

Mai multe țări europene importă motorină din Arabia Saudită. Până la izbucnirea războiului din Iran, circa o treime din importurile de motorină ale UE veneau prin Ormuz. Qatar și-a suspendat producția de gaze naturale lichefiate în urma unui atac cu drone. Această țară participă cu 20% la exporturile globale de GNL. După cum scrie The Economist, scenariul de coșmar al unui război energetic dus de Iran devine realitate: atacuri asupra vecinilor bogați în petrol și gaze naturale și blocarea Strâmtorii Ormuz.

Cu cât războiul durează mai mult, dacă aceasta ar însemna o amenințare iraniană mai îndelungată, cu atât efectele asupra economiei mondiale vor fi mai severe. Obiectivul Teheranului este de a crea presiuni diplomatice internaționale care să determine retragerea SUA sau Israelului din conflict. Europenii știu despre ce este vorba. Rusia încă mai are aliați în UE, care mențin relații bune cu Moscova, șubrezesc coeziune Uniunii, atacă Ucraina și continuă să importe gaze și petrol rusești.