Războiul cu inflația în 2014. Unde vor duce noile taxe și producția agricolă mai slabă

ANUL 2013 A ADUS INFLAȚIA ANUALĂ LA UN MINIM ISTORIC, DE 1,55%. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflației a coborât în România sub 2%, nivel normal în țările occidentale, dar la care țara noastră jinduia în anii de hiperinflație galopantă din anii ’90. Cum s-a ajuns la acest nivel record?

Producția agricolă foarte bună și reducerea TVA la produsele de panificație de la 24% la 9% au fost stimulii principali care au dus inflația în decembrie 2013 la minimul ultimilor 24 de ani, aproape de limita inferioară a intervalului țintit de BNR, de 1,5-3,5%. Scăderea inflației a creat spațiu pentru relaxarea politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie până la 4% la sfârșitul anului trecut.

Prețurile la produsele alimentare au scăzut cu 1,8% anul trecut, prețurile mărfurilor nealimentare au înregistrat o creștere anuală de 3,6%, iar ascensiunea tarifelor serviciilor a fost 3,4%. Ponderea mare a alimentelor în coșul de consum face ca inflația să fie sensibilă la producția agricolă. În lipsa reducerii TVA la produsele de panificație și a anului agricol excepțional, rata anuală a inflației din 2013 s-ar fi situat undeva în intervalul 3-3,5%, deci la limita superioară a țintei BNR, după cum au susținut unii analiști.

Nu doar România a surprins în 2013 cu un nivel foarte scăzut al inflației, ci mai multe țări din regiune. Cehia a înregistrat la sfârșitul anului trecut o inflație de 1,4%, în condițiile în care ținta băncii centrale a fost de 2%±1 pp. Iar Polonia și Ungaria au avut rate anuale ale inflației mai mici de 1%.

BNR a atins anul trecut ținta de inflație, fiind pentru a treia oară când reușește să atingă acest obiectiv de când a adoptat strategia de țintire a inflației ca principal obiectiv monetar, în august 2005. Inflația a scăzut puternic în lunile de toamnă și în decembrie, după ce în primele două trimestre din 2013 a oscilat în intervalul 5-6%.

Trendul descendent al inflației a continuat și în primele două luni din 2014, rata anuală apropiindu-se de un nou minim istoric, de 1%. Însă, până la sfârșitul acestui an, analiștii se așteaptă ca inflația să urce spre 3,5-4%. Liberalizarea prețurilor la energie și gaze, dar și creșterea accizelor la carburanți își vor pune amprenta asupra ascensiunii prețurilor. Iar producția agricolă, mai slabă decât cea din 2013, va pune și ea presiune asupra inflației.

Scăderea inflației din prima parte a anului 2014 și cererea de consum încă slabă au încurajat BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie și diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite și relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei. Banca centrală a început anul cu o reducere a dobânzii-cheie de la 4% la 3,75%, măsură acompaniată de diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% și la valută de la 20% la 18%. Iar în februarie dobânda de politică monetară a fost coborâtă la 3,5%. Analiștii cred însă că dobânda-cheie va rămâne „înghețată„ la 3,5%, după șase pași succesivi de scădere realizați în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare inițiat în vara anului trecut.

Istoria inflației în România are însă vârfuri numai bune de pus în manuale. În urmă cu mai bine de 20 de ani șocul inflației dădea întreaga economie peste cap, existând și luni când rata anuală urca și la 300%. Apoi, creșterea prețurilor a început să se mai tempereze. În 1998 s-a înregistrat o reducere semnificativă a inflației la două cifre, adică la 40,6%, de la 151,4% în 1997. Și, în cele din urmă, am ajuns și la o inflație de o cifră.

Începând cu anul 2005, odată cu lansarea leului nou, BNR a trecut și la un nou regim de politică monetară – țintirea inflației. Iar după 2005, inflația a rămas la o singură cifră.

În 2005, în primul an de țintire a inflației, prețurile de consum au înregistrat o creștere anuală de 8,6% față de ținta de 7,5%, în anul 2006 inflația anuală a coborât spectaculos la 4,9%, sub ținta de 5%, iar în anul 2007 a urcat înapoi la fel de spectaculos până la 6,6%, peste ținta de 4%. Nici în perioada 2008-2010 inflația anuală nu a reușit să ajungă în intervalul țintit de BNR.