Războaie, din ce în ce mai multe războaie

Lumea este dominată de un spirit din ce în ce mai războinic, care se manifestă prin intervenții militare deschise, dar și prin terorism sau conflicte de natură economică sau cibernetică. Atacuri sângeroase, o Rusie din ce în ce mai activă și mai prezentă, o Chină într-o expectativă care poate ascunde multe, o Europă frustrată, aflată în căutarea gloriei pierdute, dar lovită, în același timp, de atacuri teroriste masive, un nord al Africii și un Orient Mijlociu răvășite de război, plus exerciții militare din ce în ce mai dese și deplasări de trupe spre zonele deja sau care tind să devină fierbinți. Totul în 2015.

Unii spun că lumea este pe cale să cadă în ceea ce se numește capcana lui Tucidide, adică conflictul care izbucnește, în cele mai multe cazuri, atunci când o mare putere este pe cale să își piardă influența și o alta este în plină ascensiune. Tucidide a analizat conflictul dintre Atena, puterea în ascensiune, și Sparta, aflată în declin. Dar studii ulterioare au dovedit că de-a lungul istoriei, în 12 cazuri din 16 analizate, rezolvarea a fost un conflict armat. La fel de adevărat este că de-a lungul celor 500 de ani analizați, cele patru rezolvări pașnice s-au petrecut în secolul XX, trei după cel de-al doilea război mondial, ceea ce reprezintă o dovadă că lumea se dovedește mai prudentă în manifestări.

Pe de altă parte, este puțin neclar în acest moment care este puterea în declin – să fie Statele Unite?, să fie Europa? – și care este nația în ascensiune – poate China, poate Rusia?! Sau poate că este vorba de un tip nou de conflict, de natură religioasă, dar la scară planetară.
Anul a început cu o Franță ce reacționa la șocul atacului de la publicația Charlie Hebdo, 3,7 milioane de oameni ieșind în stradă pe 11 ianuarie, în provincie, cât și la Paris – cu François Hollande și lideri străini în frunte: François Hollande înconjurat de malianul Ibrahim Boubacar Keita și cancelarul Angela Merkel, președintele palestinian Mahmoud Abbas la doar câțiva metri de premierul israelian Benjamin Netanyahu, britanicul David Cameron, regele Iordaniei, italianul Matteo Renzi sau președintele român Klaus Iohannis. Spre finele anului Franța reacționa din nou, de data aceasta la unul dintre cele mai sângeroase atacuri teroriste, cel comis de militanți ISIS și soldat cu 130 de morți.

În aceeași perioadă Rusia cerea Franței explicații în mod oficial, în scris, cu privire la refuzul de a-i livra cele două nave de război de tip Mistral, în baza unui contract de 1,2 miliarde de euro; refuzul era parte din complexul mecanism de sancțiuni economice la care era și este supusă Rusia, din cauza conflictului din Ucraina.

Punctul de vedere al Rusiei era prezentat de președintele Vladimir Putin în februarie: Moscova nu vrea să fie în război cu nimeni și este dispusă să coopereze, dar nu va accepta o ordine mondială în care prioritatea este împiedicarea dezvoltării Rusiei. „Slavă Domnului, nimeni nu duce un război împotriva țării noastre, dar există, desigur, încercări de a împiedica dezvoltarea noastră prin diferite mijloace“, a afirmat Putin, la congresul federației sindicatelor independente din Rusia. Putin a reiterat că sancțiunile impuse Rusiei nu vor avea efectul dorit, chiar dacă au un impact negativ asupra economiei țării. Sancțiunile occidentale au vizat sectoarele bancar, financiar și energetic, precum și persoane particulare.

Și Occidentul, și Rusia au ținut garda sus și de-a lungul anului au abundat exercițiile militare, de regulă însoțite de particula „cel mai“. În martie, bombardiere strategice ruse de tip Tu-95MC, cu rază lungă de acțiune, efectuau exerciții militare în Arctica, în nord-vestul Rusiei, pentru a testa pregătirea pentru luptă a forțelor aeriene. Exercițiile interveneau la n umai trei zile după ce Putin plasase Flota Nordică în alertă maximă, într‑un exercițiu de pregătire pentru luptă la care participau peste 38.000 de militari, aproximativ 3.000 de sisteme mobile de armament terestru și zeci de nave de război, submarine, avioane de luptă și elicoptere.

De cealaltă parte, distrugătoarele USS Donald Cook și USS Ross intrau în luna mai în apele Mării Negre, iar în vară Statele Unite anunțau cel mai mare exercițiu aerian din Europa după sfârșitul Războiului Rece, în Germania, Italia, România și Bulgaria, cu participarea a 4.800 de militari din 11 țări. „Swift Response 15 este cel mai mare eveniment de antrenament aerian al Aliaților de pe continent de la sfârșitul Războiului Rece“, comunica armata americană.