Rata inflației a depășit nivelul creșterilor salariale pentru prima dată din 2011

Rata inflației a fost de 6,3% în luna septembrie, pe când creșterea salariului net a fost de 5,9%. Astfel, câștigul salarial real, valoare ce reprezintă cantitatea de bunuri și servicii de consum care poate fi cumpărată cu un salariu nominal, a fost de -0,4% în septembrie, pentru prima dată în 11 ani când această valoare este negativă.

„Creșterile salariale s-au simțit în piața muncii. Aș spune că anul acesta dinamica pieței a crescut față de anul trecut, candidații fiind în situația de a migra dintr-o industrie în alta sau de a alege tipuri de joburi care au o mai mare flexibiliate în lucrul de acasă datorită pandemiei. Ca atare, această dinamică a dus și la creșterea nivelului salarial, mai ales în unele industrii, însă, din păcate, nivelul inflației a crescut rapid în ultimele luni, iar bugetele companiilor nu pot fi modificate într-un timp atât de scurt“, a explicat pentru ZF Sorina Donisa, CEO al firmei de recrutare și închiriere de forță de muncă în regim temporar APT Resources & Services, parte a grupului Prohuman.

Indicele câștigului salarial real se calculează ca raport între indicele câștigului salarial nominal mediu net și indicele general al prețurilor de consum al populației. Cu alte cuvinte, deși salariile au crescut în septembrie față de aceeași lună din anul trecut, angajații nu își permit să cumpere la fel de mult. „Inflația crește accelerat în Europa din cauza prețurilor la materiile prime, iar pe plan local contribuie semnificativ și politicile guvernamentale ale României. De aceea, în ciuda anunțurilor bom­bastice, 2022 nu va fi un an roz pentru economia națională. Din păcate, salariile nu pot crește în același ritm galopant pentru a acoperi inflația. În perioada pandemică angajatorii au ținut sub control creșterile salariale, nu trebuie ignorat că sunt destule sectoare economice aflate încă în dificultate“, afirmă și Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultanță în management și resurse umane.

Există companii care, sub presiunea nevoii de forță de muncă, și-au adaptat oferta la cererea pieței și au făcut un salt în grila salarială, însă acest lucru nu este întotdeauna posibil pe termen scurt, mai spune Sorina Donisa.

„Costurile cu forța de muncă reprezintă un procent important din prețul final al produselor sau serviciilor livrate de o companie, ca atare ne așteptăm ca și aceste prețuri să crească la rândul lor. Totuși, există o inerție dată de parteneriatele de lungă durată și imposibilitatea modi­ficării prețurilor pe perioada contrac­tuală, acest lucru făcând dificilă adaptarea unor companii la noile cerințe salariale ale candidaților.“

În 2011, anul în care numărul de salariați a ajuns la un minim istoric al ultimilor 50 de ani – doar 4 milioane de persoane față de 5 milioane de persoane, cât erau înainte de criza financiară din 2008 –, rata inflației a ajuns la 5,8%, iar creșterea salarială medie a fost de 3,8%. În acel an, rata șomajului a depășit 8%, iar cele un milion de joburi pierdute în perioada 2009-2011 au fost recuperate complet abia în 2017.

Pentru anul 2022, companiile vor lua în considerarea inflația în stabilirea bugetelor pentru creșterile salariale, însă este posibil ca și anul viitor creșterea inflației să depășească creșterile salariilor, crede Sorina Donisa.

„Bugetele creșterilor salariale sunt rezultatul unul mix de argumente, dintre care unul poate fi inflația sau indicele de creștere al preturilor, însă cererea și oferta din piață este barometrul nivelului final al salariilor. Cu siguranță, companiile vor lua în considerare majorarea bugetelor de resurse umane, mai ales după evoluția salarială de anul acesta, însă este posibil să asistăm și anul viitor la o variație mai mare a cererii decât cea preconizată la începutul anului, așa cum s-a întâmplat de fapt și în acest an“, a concluzionat CEO-ul APT.

Raluca Pârvu spune că explozia prețurilor la utilități va avea un impact negativ asupra veniturilor companiilor și acestea vor căuta să economisească anul viitor inclusiv din cheltuielile salariale.

„Probabil companiile mai puternice vor amortiza parțial, circa 7% față de acest an, dar pe net salariații vor avea o putere de cumpărare mai mică. În plus, avem o distorsiune de percepție atunci când analizăm piața muncii prin prisma companiilor de top, multinaționale. Ele reprezintă doar o parte din realitate, într-o țară în care o treime dintre salariați lucrează pe salariul minim și cei mai mulți în companii mici și mijlocii. Acestea din urmă nu au nici pe departe aceeași putere financiară și nici aceleași politici de compensare. Una peste alta, sărăcia se accentuează în România și nici măcar creșterea anunțată a salariului minim nu va compensa creșterea prețurilor și a inflației“, a detaliat ea.