Rărim vizitele la stilist și shoppingul sau doar ne văităm că e statul de vină pentru chirii și rate mari?

Prin corporații (și nu numai) adie un vânticel înrudit cu crivățul – se taie bugetele de petreceri, de deplasări, deconturi de tot soiul, discuțiile pe bugete țintesc tăieri în carne vie, în varii departamente se întocmesc scheme de reduceri de personal, se fac scenarii care să încapă în șabloane tot mai… strâmtorate. În companii pentru care România nu este nici la coada listei, nici nu s-au zbătut în buza liniei dintre pierdere și profitabilitate. Supărările sunt și mai vocale în rândul antreprenorilor, sindicatelor, profesioniștilor din varii domenii. Uzura, burnoutul, afecțiunile de tot soiul sunt mai frecvente ca oricând. Peste presiunea pusă de adoptarea tehnologiei, a modelelor de lucru mai eficiente și a proceselor automatizate, vine și tensiunea adusă de incertitudinea economică, de semnele de întrebare ridicate în spațiul public, virtual, la colț de stradă sau de bloc. Firește, nu e o meteahnă strict specifică spațiului carpato-danibiano-pontic, ci parcă lumea întreagă a luat-o razna. Dar pe noi ne arde buza de ce se întâmplă la noi în bătătură.

O bună bucată din an, întreaga țară și-a ținut răsuflarea așteptând – rezultate la alegeri, formarea coaliției, măsurile de redresare, ce se întâmplă cu deficitul, cu ratingul de țară. Nicio mirare astfel că marea majoritate a companiilor au ținut strâns de bugete, preferând o abordare precaută. Măsurile fiscale au alterat profitabilitatea multor firme, iar discuțiile despre creșterea salariului minim au pus mai mult gaz pe foc în cazul celor care se zbat să plătească taxe și salarii, rămânând în cont cu mai nimic la final de zi. Așa se face că față de alți ani, când finalul de an aducea o forfotă de acțiuni, noutăți sau lansări, 2025 nu se laudă cu la fel de mult entuziasm. Sigur, plusurile de cifră de afaceri, angajați, profitabilitate sunt mai greu de realizat, iar previziunile pentru 2026 se fac pe scenarii rezervate – cu un ochi la mediul politic, rating, trupe, cum arată coșurile de cumpărături și care e
vibeul prin social media.

Era clar încă de anul trecut că plusurile artificiale aduse de bani pompați în piață, într-o formă sau alta, din împumuturi, nu au cum să mai continue. Dar chiar și așa, majoritatea românilor rămân optimiști, așteptându-se ca viața lor să se îmbunătățească în următorii cinci ani, arăta studiul Pareto Report, publicat la începutul anului. „Cei mai mulți români cred că vor avea o viață minunată în viitor. Desigur, cu cât sunt mai bogați, cu atât viitorul este mai strălucitor, dar chiar și populația generală – 40% dintre ei – ar evalua viața lor ca fiind foarte bună peste 5 ani. Cred că aceasta este o consecință a perioadei excepționale de creștere economică a României din ultimii 18 ani”, explică Mihai Bârsan, fondator al Pareto Report.

Totuși, în ciuda semnalelor de alarmă, la nivel personal, câți dintre noi au preferat abordarea rezervată sau chiar pesimistă când a venit vorba de concediu (care e sfânt, nu-i așa?), bugetele alocate pentru copii (fie ele lecții de chitară, limbi străine, meditații, ținute), city-breakuri („e chiar păcat să ratezi niște bilete de avion așa de ieftine”), nițel shopping (e ieftin, e reducere, e promoție șamd), iar lista poate continua, desigur. Sigur, motivațiile pentru diverse cheltuieli sunt cât se poate de întemeiate în viziunea fiecăruia dintre noi. Dar pomenile electorale s-au terminat, la fel și degringolada cheltuielilor faraonice. A rămas nota de plată, care ne provoacă indigestie. Chiar și celor care nu s-au / ne-am ospătat la pomană.  

Obrazul subțire cu cheltuială se ține

Deși se vorbește extrem de des despre austeritate, reduceri de cheltuieli și bugete, în plan personal pare că ponderea celor care strâng baierile pungii nu este foarte mare. Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin și ZF investighează care sunt cheltuielie pentru care consumatorii au preferat să nu reducă bugetele.

Ioana Mihai-Andrei este redactor-șef, Business Magazin