Raportul Conferinței pentru Securitate München: Tensiunile internaționale pot genera un "conflict semnificativ"/ UE trebuie să își configureze viitorul, în contextul diminuării rolului SUA

Potrivit raportului, lumea se află mai aproape de un “conflict militar semnificativ”, în contextul tensiunilor dintre SUA și Coreea de Nord și dintre NATO și Rusia, obiective din Europa numărându-se printre potențialele ținte ale Moscovei.

“În ultimul an, lumea a ajuns mai aproape – mult mai aproape! – de un conflict militar semnificativ. Tensiunile dintre Coreea de Nord și Statele Unite s-au accentuat substanțial, iar discursurile agresive ale ambelor părți au escaladat. Relația dintre Arabia Saudită și Iran are o dinamică similară, manifestându-se prin amplificarea instabilității regionale”, afirmă Wolfgang Ischinger, autorul Raportului privind Securitatea München 2018.

“În Europa, tensiunile între NATO și Rusia rămân la cote înalte, iar războiul din Ucraina continuă. În plus, principalele acorduri privind controlul armamentului, precum Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), riscă să fie anulate, în timp ce eforturile pentru limitarea curselor înarmării în noi domenii, precum cel cibernetic, stagnează. Toate aceste lucruri au loc în contextul ascensiunii tendințelor naționaliste și nonliberale la nivel mondial, situație care afectează unele dintre principiile esențiale ale ordinii internaționale”, subliniază președintele Conferinței pentru Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei în SUA și Marea Britanie, în raportul privind situația geopolitică în 2018.

“Evoluțiile din ultimii ani au generat preocupări din ce în ce mai mari referitoare la stabilitatea așa-numitei ordini liberale internaționale, un set de instituții și norme concepute după al II-lea Război Mondial și configurate în principal de Statele Unite. Ca să fiu mai clar, conceptul ordinii internaționale liberale a însemnat diverse lucruri pentru diverse persoane, modificându-se considerabil de-a lungul timpului. Totuși, la modul general, acest concept include angajamentul în favoarea libertății și drepturilor omului, instituții și reglementări internaționale, ordine economică deschisă, elemente care au servit permanent drept fundament al ordinii internaționale. Cu toate acestea, în prezent, pilonii acestei ordini internaționale care mult timp a fost un context existent au fost vizați de presiuni din ce în ce mai mari. În mod surprinzător, cele mai semnificative atacuri provin din surse nevăzute. După cum notează G. John Ikenberry, «cel mai puternic stat din lume a început să saboteze ordinea pe care a creat-o. O putere ostilă de tip revizionist a intrat în scenă, dar stă în Biroul Oval, inima lumii libere». Prin urmare, întrebarea este: asistăm la erodarea sistemului sau chiar la distrugerea acestuia? Însă criza ordinii liberale internaționale nu a apărut peste noapte. În ultimii ani, lucru devenit mai clar din 2017, s-au multiplicat semnele de întrebare privind rolul Statelor Unite în susținerea actualei ordini internaționale. Uniunea Europeană și-a revenit după criza zonei euro, dar mai are lucruri de făcut pentru a deveni actor strategic global. Între timp, China a devenit mai puternică și mai incisivă, la fel cum procedează, într-o anumită măsură, și Rusia. Naționalismul este în ascensiune în multe țări. Autoritatea structurilor internaționale este contestată în diverse moduri. Acorduri internaționale esențiale – de la tratate privind controlul armamentului, precum Tratatul INF sau Carta Paris – sunt expuse riscurilor ori sunt subminate în mod substanțial, în timp ce bugetele pentru apărare sunt suplimentate în diverse părți ale lumii, iar discursurile de amenințare devin un fapt obișnuit. Se pare că lumea devine mai puțin liberală, mai puțin organizată la nivel internațional, mai puțin ordonată”, precizează raportul.

“Unii analiști care susțin o strategie a SUA de reținere afirmă că președintele Donald Trump îi reprezintă pe cetățenii americani care în mod legitim s-au săturat ca țara lor să fie, prin costuri semnificative, principalul gardian al ordinii internaționale în timp ce aliații beneficiază aproape gratis de această situație. Cu toate acestea, abordarea lui Trump nu aderă la o strategie de reținere, dat fiind că el a intensificat eforturile în toate conflictele miliare în care sunt implicate Statele Unite. Trump nu tinde spre izolaționism, ci spre unilateralism. (…) Trump este cel mai important simptom al unui curent mai amplu, dar nu este singurul. Un nou tip de naționalism este în ascensiune în multe părți ale lumii. Însă politicile de tipul «America pe primul loc» și ieșirea Marii Britanii din UE (Brexit) ar putea avea efectul benefic că alți factori determinanți ai ordinii liberale vor încerca să compenseze abordarea mai puțin internaționalistă a anglo-saxonilor. Dar cât de rapid pot proceda în acest sens chiar dacă ar vrea? Canada, Germania, Franța sau Japonia – considerate frecvent ca fiind puteri de rang mediu care mențin angajamente și au mize în ordinea internațională axată pe norme – toate duc lipsă de capabilitățile materiale și de ambiția de a se implica. Uniunea Europeană ar putea juca un rol de stabilizare în ordinea internațională de tip liberal, la fel ca alte grupuri de națiuni democratice liberale din zona Asia-Pacific. Totuși se confruntă cu propriile disensiuni interne astfel că sunt departe de ajungerea la un acord asupra unei ample strategii comune”, explică Wolfgang Ischinger, amintind că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, remarca după întrevederea cu Donald Trump că vremurile în care Europa se putea baza în totalitate pe alții “s-au încheiat, într-o anumită măsură”, subliniind că Europa trebuie să își asume “destinul propriu”.

Situația în Europa Centrală și de Est

“Zona Europei Centrale și de Est este în centrul unei dispute politice tensionate, în contextul în care mulți oficiali din cadrul Uniunii Europene exprimă preocupări privind regresele demcratice din această regiune. (…) În pofida disensiunilor politice, cooperarea militară pe flancul estic al NATO a progresat”, constată raportul, precizând că au fost suplimentate efectivele militare ale Alianței Nord-Atlantice în Polonia și în țările baltice. “Totuși, aceste batalioane NATO nu reprezintă capacități substanțiale de luptă și nu ar putea rezista unui atac extern semnificativ. În scopul consolidării capabilităților de reacție rapidă, NATO își reconfigurează structura de comandă militară. Subliniind că nu vrea o nouă cursă a înarmării cu Rusia, Alianța Nord-Atlantică menține strategia duală în relația cu Moscova – prin disuasiune și dialog. Însă erodarea instrumentelor negociate pentru controlul armamentului și mobilizarea de capacități militare suplimentare riscă să conducă la deteriorarea situației securității în Europa”, se arată în raport.

SUA și Rusia se acuză reciproc de încălcarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF) / Moscova condamnă instalarea elementelor antibalistice în România și Polonia

Potrivit Statelor Unite, Rusia a dezvoltat, testat și instalat sisteme terestre pentru lansarea de rachete, încălcând Tratatul INF. Rusia a respins acuzațiile și denunță instalarea elementelor antirachetă americane în România și Polonia, susținând că, deși sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul INF. Președintele rus, Vladimir Putin, a atras atenția că, în cazul în care SUA vor decide retragerea din Tratatul INF, reacția Rusiei va fi “imediată și reciprocă”, amintește raportul, observând că obiective din Europa sunt “potențiale ținte” ale Moscovei în cazul unui conflict.

Uniunea Europeană începe să adopte politici comune în domeniul apărării, iar creșterea economică este stabilă

“Incertitudinea referitoare la relația transatlantică, ieșirea Marii Britanii, disensiunile semnificative între statele membre (mai ales privind imigrația) și înrăutățirea situației la frontiere: aceste probleme ale Uniunii Europene au făcut ca începutul anului 2017 să pară umbrit. Cele mai multe dintre aceste provocări continuă să afecteze UE în prezent, dar există mai mult decât o simplă rază de speranță: creșterea economică este stabilă și neașteptat de mare, părți ale proiectului de integrare europeană au fost relansate, iar opinia publică în sensul integrării este din ce în ce mai favorabilă. În ultimul an, Uniunea Europeană și statele membre au manifestat voința și au adoptat decizii concrete privind integrarea în domeniul apărării. Douăzeci și cinci de state membre au stabilit să lanseze proiectul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în domeniul apărării – un proces care permite grupurilor de state membre să avanseze în sensul aprofundării integrării și consolidării cooperării în domeniul apărării în cadrul Uniunii Europene. Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate, a evocat un «moment istoric pentru apărarea europeană»”, observă Raportul privind Securitatea München 2018.