Raport: România avea anul trecut 1,35 milioane de locuri de parcare publice, iar primăriile au încasat 452 milioane lei din utilizarea acestora și din amenzi. Bucureștiul generează 40% din venituri, cu 300.359 locuri de parcare publice

România avea anul trecut 1,35 milioane de locuri de parcare publice, față de 1,29 milioane în 2022, iar primăriile au încasat 452 milioane lei din utilizarea acestora și din amenzi, în creștere cu 42%, potrivit unei analize a integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting și Parking Data.

Din suma totală, Bucureștiul generează aproximativ 40%, având  300.359 locuri de parcare publice.

La nivel national, veniturile obtinute de primării din amenzi pentru nerespectarea regulamentului de parcare  au totalizat 12 milioane lei.

„În cei 5 ani de analiză, vedem anul 2022 ca un an de cotitură pentru evoluția parcărilor din Bucuresti. Observăm, astfel, o creștere a numărului locurilor de parcare de doar 23% – de la 244.342 în 2020 la 300.359 în 2023 – și o creștere a veniturilor de aproape 7 ori în 5 ani, în 2023 fiind duble față de anul precedent”, a declarat Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.

Tariful pentru parcările de reședință variază între 30 și 120 lei în localitățile mici, respectiv între 70 și 600 lei în orașele mari. Pentru abonamente, prețurile de închiriere variază între 15 lei/lună și 1.000 lei/lună. Aceste tarife s-au păstrat și în 2023, modificările fiind insesizabile față de anul anterior.

Tariful orar de ocupare pentru parcările publice cu plată variază între 1 și 5 lei, cu excepția Clujului și Oradei, unde limita maximă ajunge la 10 lei.

“Am continuat și în acest an să colectăm date și cu privire la cea de-a treia sursă de venituri din parcări, provenind din serviciile adiacente parcărilor, cum ar fi ridicarea mașinilor parcate neregulamentar sau blocarea roților mașinilor șoferilor care nu au plătit taxa de parcare. Aceste venituri au fost în 2023 de 9,15 milioane lei, iar în 2022, de 7,71 milioane lei. În acest clasament avem Craiova lider, urmat de Sectorul 4 și, foarte aproape, Constanța”, adaugă Bărbuț.

O evoluție încurajatoare este înregistrată la nivelul locurilor dedicate persoanelor cu dizabilități, care ajung la 33.729, față de cele 29.218 din 2022 sau față de 13.728 în 2019.

După numărul locurile de parcare disponibile, Bucureștiul conduce detașat, tratat comasat la nivel de primărie general și sectoare, cu 300.359 locuri de parcare în 2023.

Defalcat, Timișoara ocupă prima poziție, cu 83.500 locuri publice de parcare, urmată de Sector 3 cu 80.363 de locuri și Brașov cu 66.161 locuri de parcare. Următoarele 4 orașe își păstrează locurile și ordinea din anul anterior: Iași, Cluj, Craiova și Pitești.

1. Timișoara, 83.500
2. Sector 3, 80.363
3. Brașov, 66.161
4. Sector 4, 65.268
5. Iași, 58.893
6. Sector 6, 49.193
7. București, 45.280
8. Cluj-Napoca, 42.596
9. Craiova, 42.179
10. Pitești, 40.751

În topul parcărilor inteligente , pe primul loc era în 2023 Iași, cu 1.042 de locuri, urmat de Craiova cu 1.026.

Potrivit autorilor analizei, mobilitatea urbană în România a fost mult timp dominată de mașini și transport public, dar în ultimii ani bicicletele au câștigat teren ca mijloc de transport alternativ.

Clasamentul locurilor de parcare tip bike box pentru bicicliști este condus de:

1. Cluj-Napoca, 19 parcări și 928 locuri
2. Sector 6, 17 parcări, 700 locuri
3. Bacău, 14 parcări, 336 locuri
4. Timișoara, 9 parcări, 140 locuri
5. Brașov, 3 parcări, 125 locuri
6. Sector 3, 3 parcări, 64 locuri
7. Sector 2, 3 parcări, 60 locuri
8. Iași, 1 parcare, 50 locuri
9. Vaslui, 1 parcare, 50 locuri
10. Livezeni, 1 parcare, 25 locuri

Ca metodologie, raportul se axează pe adrese trimise la 325 de primării din România, dintre care au răspuns solicitării un număr de 310 orașe, față de 304 în ediția anterioară. Pentru București, au fost incluse șapte primării în acest raport. Documentul include informațiile prelevate de la primării, verificate și comparate cu raportările precedente și din alte surse relevante, în perioada 1 august – 15 septembrie 2024.