Raport FMI pentru România: Măsurile fiscale ale Guvernului reprezintă o etapă esențială pentru restabilirea sustenabilității finanțelor publice. Economia este așteptată să crească treptat cu 1,0% în 2025. Alexandru Nazare, ministrul de Finanțe: Suntem pe o direcție îmbunătățită semnificativ

FMI confirmă că măsurile ample adoptate de autoritățile române reprezintă o etapă esențială pentru restabilirea sustenabilității finanțelor publice. Concluziile FMI atestă faptul că România a adoptat o direcție corectă și îmbunătățită în ceea ce privește gestionarea macroeconomică, iar angajamentul ferm pentru reforme este recunoscut la nivel internațional.

„Raportul FMI confirmă că pachetul nostru de reforme este în același timp vital pentru România și credibil pentru partenerii noștri. Suntem pe o direcție îmbunătățită semnificativ, iar misiunea FMI recunoaște asumarea responsabilității și determinarea Guvernului României de a implementa reforme consistente. Prioritatea noastră rămâne reconstrucția unei economii sănătoase și reziliente, iar această confirmare ne consolidează încrederea că vom atinge țintele de deficit și că vom asigura o creștere sustenabilă”, a spus Alexandru Nazare, ministrul finanțelor.

FMI recunoaște importanța pachetului de reforme fiscal-bugetare pentru perioada 2025-2026 și menționează faptul că măsurile adoptate sunt un pas necesar în procesul de diminuare a deficitelor gemene. Consiliul Director al FMI a subliniat că pachetul recent de reforme fiscale pentru 2025-2026 este esențial pentru refacerea sustenabilității fiscale și a încrederii piețelor în capacitatea de revenire a României. În acest context, FMI anticipează că economia națională va înregistra o creștere graduală de la 1,0% în 2025, la 1,4% anul viitor. Această creștere va fi sprijinită de investițiile finanțate prin fondurile Next Generation EU (NGEU), care vor compensa parțial moderarea consumului privat ca urmare a consolidării fiscale.

În ceea ce privește inflația, FMI anticipează că va coborî în intervalul de toleranță al Băncii Naționale a României (BNR) până la sfârșitul anului 2026. FMI a subliniat că abordarea prudentă a BNR este adecvată, iar reducerile ratei de politică monetară ar trebui reluate doar după ce creșterea salariilor și a prețurilor se temperează într-un mod susținut. Comitetul Director al FMI a remarcat, de asemenea, că o flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar spori reziliența la șocuri.

FMI a recunoscut efectele pozitive ale reformelor structurale implementate de România, inclusiv cele menite să asigure incluziunea pieței muncii, precum dezvoltarea educației timpurii pentru a sprijini părinții care lucrează, modernizarea formării profesionale și promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. România va continua să acorde prioritate investițiilor în energie nucleară, capacități regenerabile și infrastructură de stocare pentru a diversifica mixul energetic.

Un alt aspect important subliniat în Raportul FMI este continuarea reformelor de guvernanță, inclusiv îmbunătățirea eficienței administrației publice și a predictibilității măsurilor adoptate de guvern, pentru a consolida atractivitatea României pentru investiții.

Ministerul Finanțelor rămâne hotărât să implementeze consecvent măsurile de consolidare fiscală necesare pentru reducerea deficitului bugetar și pentru asigurarea unei dezvoltări durabile și sustenabile a României.

Vedeți mai jos comunicatul integral al FMI:

Pachetul recent de reforme pentru 2025–2026, care include și reforme fiscale, este binevenit și reprezintă un pas important înainte. Implementarea sa completă și măsuri suplimentare de ajustare începând cu 2027, pentru reducerea deficitului fiscal sub 3% din PIB, sunt esențiale pentru a restabili sustenabilitatea fiscală și macroeconomică.  

Abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerile dobânzii-cheie ar trebui reluate doar după ce inflația va urma o traiectorie clar descendentă. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar consolida reziliența la șocuri.

Avansarea reformelor structurale, inclusiv creșterea eficienței statului, este crucială pentru utilizarea deplină a fondurilor UE și pentru sprijinirea creșterii economice și a ajustării fiscale necesare.

Washington, DC: Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a încheiat Consultarea din Articolul IV cu România pe 7 noiembrie 2025.[1] Autoritățile și-au dat acordul pentru publicarea Raportului Staff-ului pregătit pentru această consultare.

Situația economică a României

Creșterea economică a României a fost modestă, PIB-ul real încetinind la 0,9% în 2024, deoarece consumul privat puternic, susținut de creșteri salariale robuste, a fost contrabalansat de contractări continue ale investițiilor. În același timp, deficitele gemene s-au adâncit, deficitul fiscal în creștere contribuind la lărgirea deficitului de cont curent. Reziliența sistemului bancar s-a îmbunătățit datorită consolidării bilanțurilor.

Economia este așteptată să crească treptat cu 1,0% în 2025 și 1,4% în 2026, pe fondul consolidării fiscale necesare pentru a aborda deficitele gemene. Inflația totală, care a urcat la 9,9% în septembrie 2025 (an/an) după eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și majorarea cotei de TVA, este așteptată să rămână ridicată temporar până la mijlocul lui 2026, înainte de a reveni în banda de toleranță a BNR până la sfârșitul anului 2026.

Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinare în sens descendent pentru creștere și în sens ascendent pentru inflație. O retrogradare a ratingului de țară rămâne un risc, deoarece persistă îngrijorări privind implementarea planificatei consolidări fiscale pentru 2025–26 și sustenabilitatea finanțelor publice din cauza deficitului încă ridicat. Pe de altă parte, o implementare puternică a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate din fonduri UE ar putea întări încrederea investitorilor și reduce primele de risc mai rapid decât se anticipează, ducând la creștere mai mare a investițiilor private. Creșterile salariale peste așteptări, posibil alimentate de inflația totală temporar ridicată, ar putea dezancora anticipațiile inflaționiste și întârzia normalizarea prognozată a inflației de bază.

Evaluarea Consiliului Executiv al FMI 

Directorii Executivi au salutat recentul pachet amplu de reforme fiscale pentru 2025–26, considerând că reprezintă un pas important în abordarea deficitelor gemene în creștere. Având în vedere necesitatea unei consolidări fiscale majore și riscurile orientate în sens negativ, Directorii au subliniat nevoia unui mix de politici adecvat și a unor reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară.

Directorii au subliniat importanța crucială a implementării integrale a consolidării fiscale planificate în 2025–26, urmată de ajustări suplimentare pe termen mediu pentru a consolida încrederea piețelor și a asigura sustenabilitatea fiscală. Pentru a facilita o consolidare fiscală favorabilă creșterii și echității, aceștia au considerat că reforme fiscale suplimentare pe termen mediu ar trebui să vizeze mobilizarea veniturilor și îmbunătățirea echității, în timp ce întăresc stimulentele pentru muncă și rămân atractive pentru investiții de capital. Câțiva directori au recomandat prudență în introducerea unor noi taxe pentru a evita reducerea suplimentară a cererii interne. Directorii au recomandat continuarea eforturilor în reformele structurale fiscale, inclusiv în managementul finanțelor publice pentru a îmbunătăți guvernanța fiscală și eficiența cheltuielilor.

De asemenea, Directorii au căzut de acord că reapariția presiunilor inflaționiste cere o abordare monetară prudentă, pentru a se asigura că inflația revine ferm în banda de toleranță. Aceștia au recomandat ca reducerile ratei de politică monetară să fie reluate doar după ce creșterea salariilor și prețurilor se moderează într-un mod sustenabil. Directorii au remarcat că o creștere graduală a flexibilității bidirecționale a cursului de schimb pe termen mediu ar îmbunătăți reziliența economică la șocuri; totuși, unii au recomandat o abordare prudentă în privința flexibilității cursului în viitorul apropiat, având în vedere expunerea ridicată a României la riscuri valutare.

Directorii au salutat consolidarea solidă a sectorului financiar, cu bilanțuri bancare mai robuste. Totuși, având în vedere expunerea tot mai mare a băncilor la titluri de stat, creșterea rapidă a creditului de consum și volumul mare de credite neacoperite la risc valutar, directorii au subliniat necesitatea de a continua monitorizarea calității activelor, testarea la stres a lichidității și consolidarea managementului crizelor. De asemenea, au recomandat pregătirea pentru recalibrarea politicilor macroprudențiale și continuarea îmbunătățirii cadrului AML/CFT (anti-spălare de bani / combaterea finanțării terorismului).

Directorii au subliniat importanța avansării reformelor structurale în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a întăririi managementului investițiilor publice pentru a valorifica fondurile disponibile ale Uniunii Europene. Aceste reforme, împreună cu utilizarea integrală a fondurilor UE, vor crește potențialul de creștere pe termen mediu și vor sprijini consolidarea fiscală și rebalansarea externă. Reformele de guvernanță, inclusiv îmbunătățirea managementului sectorului extins al întreprinderilor de stat și sporirea predictibilității reglementărilor, sunt de asemenea esențiale pentru a întări atractivitatea României pentru investiții. Creșterea participării pe piața muncii prin investiții în capitalul uman ar ajuta la atenuarea efectelor perspectivei demografice nefavorabile. Tranziția planificată a României către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, va sprijini consolidarea securității energetice.