Radiografia puterii de cumpărare în Europa: Un român, un bulgar și un polonez își permit în medie șapte „coșuri de cumpărături“ de alimente pe lună. Un austriac poate cumpăra 12

♦ Piața de comerț alimentar din România este estimată la 22,3 mld. euro în 2019, în urcare cu circa 5% comparativ cu anul anterior ♦ Valoarea include atât vânzările magazinelor moderne – hiper și supermarketuri, magazine de discount și proximitate -, cât și ale jucătorilor tradiționali, micii chioșcari și alimentarele.

Un român cheltuie în medie lunar pe alimente, băuturi și țigări 95 de euro, a doua cea mai mică sumă, după cea pe care o plătește vecinul bulgar, arată calculele ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piață Euromonitor.

Prin comparație, cehii, ungurii și polonezii dau peste 125 de euro lunar, în medie. Iar în ceea ce îi privește pe austrieci și pe germani – unii dintre cei mai bogați europeni raportat la salariul mediu și la puterea de cumpărare -, suma se situează în jurul valorii de 230 de euro lunar.

Totuși, această valoare nu trebuie privită independent, ci trebuie coroborată cu câștigul salarial net. Mai exact, deșii românii cheltuie a doua cea mai mică sumă, ei sunt și cei care au al doilea cel mai redus câștig salarial din UE, după bulgari.

Astfel, dintr-un salariu lunar de circa 700 de euro, un român își cumpără șapte „co­șuri de cumpărături“. Mai exact, cheltuiala cu alimentele, băuturile și țigările reprezintă 13,5% din salariul mediu net lunar. Valoarea este aproape identică cu cea din Bulgaria și Polonia, semn că puterea de cumpărare este similară. Totodată demonstrează că prețurile sunt aliniate la nivelul de trai din regiune. Totuși, se poate remarca diferența față de Occident dat fiind că un austriac cheltuie lunar pe alimente, băuturi și țigări 233 de euro și câștigă 2.885 de euro, adică suficient cât să cumpere de 12 ori necesarul de alimente.

Dat fiind că un austriac dă doar 8% pe alimente din câștigul lunar, iar un neamț 10%, rezultă că acești consumatori au mai mulți bani pentru alte tipuri de cheltuieli, precum vacanțe, sănătate sau educație.

În România au existat de-a lungul anilor multe discuții privind faptul că prețurile sunt aliniate celor din Occident – cel puțin în cazul anumitor produse – iar salariile sunt cele rămase în urmă.

În ultimii ani însă, pe fondul unei creșteri economice robuste, salariile au crescut și ele. Mai exact, în 2009, primul an de criză, salariul mediu net pe economie era de 1.361 de lei, pe când la finalul anului trecut se apropiase de 3.350 de lei (700 de euro). Doar în ultimul an (din 2018 în 2019) saltul a fost de aproape 24%. Avansul accelerat vine și pe fondul majorărilor salariului minim pe economie, care a ajuns la 1.346 de lei net pe lună după ce a crescut din nou la începutul acestui an. Ritmul de creștere în cazul acestuia a fost chiar mai accelerat.

Criza de forță de muncă din toate sectoarele a fost unul dintre motivele care au impulsionat aceste creșteri. Un altul a fost politica guvernamentală și faptul că România era mult în urma Occidentului. În al treilea rând, pe piața locală au venit investiții cu o valoare adăugată mai mare, ce plătesc salarii pe măsură, închizându-se de multe ori fabrici care produceau în lohn și plăteau salariul minim. Motivele sunt interconectate de altfel.

Totuși, România mai are încă mult de recuperat dat fiind că un austriac câștigă aproape 3.000 de euro, iar un neamț aproape 2.250 de euro net pe lună.

Majorările salariale au avut un impact major asupra consumului, care a crescut puternic în ultimii ani, cu peste 10% în 2016 și 2017 și cu 5-7% în ultimii doi ani. Acest apetit de shopping s-a văzut în vânzările retailerilor de orice fel. În cazul companiilor din comerțul alimentar creșterea a venit din faptul că românii au cumpărat mai mult în volum (mai multe bucăți), dar mai ales în valoare. Mai exact au cumpărat produse mai scumpe. Mai mult, deși se estimează o încetinire a economiei și o temperare a consumului, piața de comerț alimentar este așteptată să continue să crească încet dar sigur. România mai are de recuperat decalajul față de Occident și chiar și față de țările din regiune.