Radiografia investițiilor obținute de start-up-urile românești și de cele fondate de români în străinătate în prima jumătate din 2026: runde de peste 170 mil. euro, concentrate către proiectele AI. Cele mai mari cinci finanțări - între 18 și 50 mil. dolari – au fost ridicate de fondatori plecați în afara țării

♦ Cele mai mari cinci runde au fost ridicate în afara țării de către CyberSwarm (Ploiești/California), Bluefish (New York), Spektr (Copenhaga), Almetra (Berlin) și Adfin (Londra). ♦ Acasă, fondurile locale – BCR Seed Starter, Early Game Ventures, GapMinder, Catalyst Romania, Sparking Capital – au fost active, dar cu tichete mai mici, de ordinul sutelor de mii sau milioanelor de euro.

Start-up-urile locale și cele fondate de antreprenori români în străinătate au atras în 2026 peste 170 de milioane de euro, iar cei mai mulți bani au mers către companii care pun accent pe inteligența artificială (AI), iar cele mai mari runde au fost ridicate în afara țării, potrivit unei analize realizate de ZF pe baza anunțurilor făcute în prima jumătate a anului de companii și investitori.

„Am ajuns la product-market fit în 2025 și acum avem suficient market intelligence cât să știm clar ce trebuie să construim, iar AI ne ajută să concurăm de la egal la egal cu cei mai mari jucători din piață”, a declarat Alex Cojocaru, cofondator și CEO al Licenseware, start-up-ul românesc de management al licențelor software care a anunțat cel mai recent, pe data de 8 iulie, obținerea unei runde de finanțare în valoare totală de 800.000 de euro.

Sumele mari s-au ridicat în străinătate

Cele mai mari cinci runde ale anului au fost anunțate de start-up-uri conduse de fondatori români stabiliți în afara țării. În fruntea listei se află CyberSwarm – companie de cipuri neuromorfice fondată de Mihai Raneti la Ploiești și mutată în California – a atras 50 de milioane de dolari într-o rundă de serie A condusă de fondul Falanga Invest Perton, în luna mai.

Urmează Bluefish AI, start-up din New York cofondat de românul Andrei Dunca, fostul creator al platformei LiveRail, cu o rundă de serie B de 43 de milioane de dolari, dintr-un total de circa 68 de milioane strânse în doi ani. Tot în străinătate au fost ridicate și celelalte runde din top: Spektr, platformă de conformitate financiară din Copenhaga cofondată de Ciprian Florescu, a strâns 20 de milioane de dolari într-o rundă condusă de fondul american NEA; Almetra, companie de inteligență artificială pentru fabrici, din Berlin, cofondată de Silviu Homoceanu, a atras 19 milioane de dolari; iar Adfin, fintech din Londra cofondat de Ciprian Diaconașu, a ridicat 18 milioane de dolari, într-o rundă condusă de Index Ventures.

Inteligența artificială, magnetul finanțărilor

Numitorul comun al rundelor anunțate până în prezent anul acesta este inteligența artificială: majoritatea companiilor finanțate construiesc produse bazate pe AI sau în jurul ei. Pe lângă start-up-urile care conduc topul finanțărilor în prima parte a acestui an, Dexory – roboți autonomi pentru depozite, fondată de trei români la Londra – a atras 9,8 milioane de euro, Refute – start-up de combatere a dezinformării din Londra, cofondat de românul Vlad Galu – a strâns 5,7 milioane de euro, iar DesignVerse, cu un strat de context bazat pe AI pentru software enterprise, a ridicat 5,5 milioane de dolari.

Un al doilea numitor comun este cel fintech, prezent în mai multe runde: pe lângă Spektr și Adfin, se adaugă Finqware, cu o soluție de open banking pentru directorii financiari, care a atras 2,72 mil. euro, și Fagura, platformă de creditare între persoane și companii, mutată în România și autorizată de ASF. La acestea se adaugă nume mai mici, precum siliXon, start-up din Anglia cofondat de românul Mihai Meșteru, sau OxidOS Automotive, din Cluj, care a primit o investiție de la grupul auto sud-coreean Hyundai.

Acasă, fondurile locale au mizat pe tichete mai mici

În România, fondurile de investiții au fost active, dar cu sume mai mici, de ordinul sutelor de mii sau al câtorva milioane de euro, specific nivelului de dezvoltare actual al ecosistemului local de start-up-uri tech.

BCR Seed Starter, fondul de capital de risc al Băncii Comerciale Române, a investit 500.000 de euro în Licenseware, platformă pentru managementul licențelor software, în iulie – a treia sa investiție, după FieldOS, în 2024, și Profluo, în noiembrie 2025. Early Game Ventures a pus un milion de euro în Naratix, GapMinder și Begin Capital au co-condus rundele DesignVerse și Finqware, Catalyst Romania a intrat în Voxa, iar Sparking Capital în Pluria.

Anul a adus și fonduri noi, care ar putea alimenta rundele următoare: în vestul țării a fost anunțat fondul Asternova Vest, de aproximativ 37 de milioane de euro, iar Sparking Capital și-a lansat oficial al doilea fond, cu o țintă de circa 40 de milioane de euro. Investițiile Sparking Capital II au început însă de anul trecut.

De la 50 de milioane la 300.000 de euro

Rundele acoperă un spectru larg, de la cele 50 de milioane de dolari ale CyberSwarm până la circa 300.000 de euro strânși de eYou Social, rețea socială lansată din București de fondatori de origine franceză. Între ele se numără nume cunoscute pe piața locală: Voxa, platforma de audiobook-uri controlată de omul de afaceri Dan Vidrașcu, a depășit 4 milioane de euro într-o rundă condusă de Catalyst Romania, în timp ce Pluria, care oferă spații de lucru flexibile, a atras 2 milioane de dolari.

Imaginea nu este însă completă: lista adună doar rundele anunțate public și confirmate, iar sumele, exprimate în valute diferite, sunt aproximative. Mai multe finanțări, în special cele mici, derulate prin platforme de multifinanțare sau necomunicate public, rămân în afara acestei radiografii.