Radiografia insolvențelor în regiunea Europei Centrale și de Est. Ungaria e campioană la numărul intrărilor în incapacitate de plată, dar România ia „medalia de bronz“, depășind Polonia, o țară mai mare și cu o economie mai dezvoltată. Ce spune asta?

♦ La nivelul întregii economii autohtone au fost înregistrate 7.553 de insolvențe în 2025, cu 3,8% mai multe decât în anul anterior.

În regiunea Europei Centrale și de Est, în 2025 au fost raportate puțin peste 46.000 de insolvențe, numărul fiind similar (cu 0,26% mai mare) celui din anul anterior, arată raportul CEE Insovencies al firmei de analiză de risc și consultanță Coface.

Șase dintre cele douăsprezece piețe analizate au raportat mai multe intrări în incapacitate de plată versus 2024, e vorba de Cehia, Estonia, Polonia, România, Serbia și Slovenia. La polul opus s-au aflat Bulgaria, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia, ale căror cifre s-au îmbunătățit.

Datele Coface arată că Ungaria e campioană la numărul intrărilor în incapacitate de plată, dar România ia „medalia de bronz“, depășind Polo­nia, o țară mai mare și cu o economie mai dezvoltată.

Totuși, în Polonia a fost inden­tificată cea mai mare creștere a numărului de insolvențe – de 17,8%, versus 9,6% în Serbia, 8,7% în Cehia și 12,9% în Slovenia.

Spre comparație, la nivelul întregii economii autohtone au fost înregistrate 7.553 de intrări în incapacitate de plată în 2025, cu 3,8% mai multe decât în anul anterior.

„Aceste cifre la nivelul regiunii reflectă o combinație de provocări economice persistente, condiții de finanțare stricte și adoptarea pe scară mai largă a procedurilor de restructurare sau insolvență în unele cazuri. Polonia se remarcă deoarece extinderea cadrelor de restructurare a făcut procedurile formale mai accesibile și, prin urmare, mai frecvent utilizate de companiile aflate în dificultate financiară“, arată același raport.

Cauzele creșterii numărului de insolvențe diferă de la țară la țară. În Serbia, spre exemplu, protestele naționale ample împotriva corupției au creat un mediu de afaceri extrem de incert.

În Slovenia, condițiile macroeconomice sunt cele care au stat la baza evoluției.

Pe de altă parte, involuția din Ungaria este explicată de analiștii Coface prin faptul că factorii extraordinari care au umflat cifrele în anii precedenți (în special efectele provenite din modificările tratamentului fiscal al unor forme juridice de întreprinderi) dispar treptat.

În ceea ce privește România, economia a fost anemică în 2025, iar inflația a crescut aproape de 10%.

„Numărul insolvențelor este strâns corelat cu contextul macroeconomic; în 2025, acesta a fost caracterizat de politici restrictive (în special cele fiscale), inflație ridicată și incertitudini geopolitice. Tendința ascendentă a insolvențelor observată în 2024 (Ă9,38%) a continuat în 2025, numărul companiilor care au intrat în incapacitate de plată atingând un maxim al ultimilor șapte ani“, explică Tiberiu Chesoi, Head of Claims la Coface Romania.

Cel mai mare număr de insolvențe a fost înregistrat în noiembrie și decembrie, semnalând o deteriorare accelerată a situațiilor financiare la finalul anului. Peste 90% dintre companiile care au apelat la această soluție aveau venituri sub 0,5 milioane de euro (în anul anterior) sau nu își depuseseră situațiile financiare pentru 2024, ceea ce sugerează un impact socio-economic limitat. Cu toate acestea, numărul firmelor mari care au intrat în insolvență a atins, de asemenea, un vârf al ultimilor șapte ani, reprezentând un risc sistemic din cauza potențialelor efecte de domino. Ce urmează?

„Inflația persistent ridicată, politica fiscală strictă, consumul privat slab și incertitudinea geopolitică sunt așteptate să definească anul 2026, punând presiune suplimentară asupra afacerilor. În consecință, comportamentul de plată este probabil să se deterioreze, iar insolvențele sunt proiectate să crească în continuare, inclusiv în rândul firmelor mari cu cifre de afaceri de peste 10 milioane de euro“, arată aceeași sursă.