Putin are răspuns la orice

Traducere de Florin Cașotă

– Domnule Președinte, acum 25 de ani am sărbătorit sfârșitul Războiului Rece. Tocmai a trecut un an cu mai multe crize și mai multe conflicte armate ca oricând. Ce s-a întâmplat între Rusia și Occident?

Vladimir Putin: O întrebare grea. Am făcut totul greșit.

– Totul?

– Încă de la început, nu am reușit să depășim diviziunea Europei. În urmă cu 25 de ani Zidul Berlinului a căzut, dar zidurile invizibile au fost mutate în Europa de Est. Acest lucru a dus la neînțelegeri reciproce și atribuiri de vinovăție. Aceste ziduri sunt cauza tuturor crizelor de atunci până acum.

– Ce vreți să spuneți? Când au escaladat lucrurile?

– În 2007 mulți oameni m-au criticat pentru discursul meu de la conferința despre securitate din München. Dar ce am spus acolo? Doar am semnalat faptul că fostul secretar general al NATO Manfred Wörner a garantat faptul că NATO nu se va extinde în est după căderea Zidului Berlinului. Foarte mulți politicieni germani au avertizat lumea în legătură cu acest lucru, un exemplu este Egon Bahr. (Vladimir Putin primește de la purtătorul de cuvânt un dosar subțire. Conține transcrierile mai multe convorbiri). ”N-au fost publicate niciodată„, spune Putin.

– Despre ce fel de convorbiri este vorba?

– De-a lungul anului 1990, pe vremea acea, cancelarul Germaniei Helmut Kohl și ministrul de externe Hans-Dietrich Genscher au avut mai multe conversații cu președintele Gorbaciov și cu alți oficiali ruși.

(Putin citește cu voce tare, în rusă, din document. Degetul arătător urmărește fiecare propoziție.)

– De exemplu, asta a spus Egon Bahr pe 26 iunie 1990: ”Dacă nu facem acum pași clari pentru a preveni diviziunea Europei acest lucru va duce la izolarea Rusiei„. Bahr, un om înțelept, a avut o sugestie concretă cu privire la modul în care ar putea fi evitat acest pericol: Statele Unite și Uniunea Sovietică, dar și alte state interesate ar trebui să redefinească o zonă în Europa Centrală care să nu fie accesibilă de către NATO cu structurile militare. Bahr chiar a spus că: în cazul în care Rusia ar fi de acord cu extinderea Nato, el nu va mai veni la Moscova. (Putin râde în bărbie)

– S-a mai întors în Rusia?

– Sincer, nu știu, spune Putin încă râzând.

– Acum serios, statele centrale europene au dorit să devină membre ale NATO din proprie voință. Se așteptau la securitate odată cu acest pas.

– Am auzit asta de o mie de ori. Bineînțeles, fiecare stat are dreptul să-și organizeze securitatea în ce fel dorește. Dar statele care erau deja în NATO ar fi putut să-și urmărească propriile interese și să se abțină în legătură cu expansiunea NATO în estul Europei.

– Ar fi trebuit NATO să refuze?

– De ce nu? întreabă Putin în germană ignorându-și translatorul.

– Deoarece face parte din reguli ca NATO să accepte orice țară liberă în cazul în care aceasta dorește și dacă îndeplinește anumite condiții

 – Și cine a făcut aceste reguli? Politicienii, nu?, vorbește Putin, tot în germană, apoi trece înapoi la rusă. Nicăieri nu este scris că NATO trebuie să accepte anumite țări.

– De ce crezi că s-a întâmplat astfel?

– NATO și SUA își doreau o victorie completă asupra Uniunii Sovietice. Au vrut să stea singuri pe tronul din Europa. Acum ei stau pe tron și noi discutăm despre toate aceste crize, care nu s-ar fi întâmplat altfel. Se poate observa aceeași tendință spre un triumf absolut și în planurile de apărare antirachetă americane.

– Însă scutul american antirachetă nu este unul defensiv?

– În 2009, președintele american Obama a spus că scuturile antirachetă servesc ca apărare împotriva rachetelor nucleare iraniene. Însă acum există un tratat prin care este interzisă dezvoltarea de rachete nucleare de către Teheran. Cu toate acestea Statele Unite încă lucrează la scuturile antirachetă. Un tratat cu Spania a fost semnat, se pregătește un sistem în România, același lucru se va întâmpla în Polonia în 2018, o unitate radar va fi instalată în Turcia. Care este scopul acestor acțiuni?

– Ați explicat în detaliu greșelile pe care le-a făcut Occidentul în relația cu Rusia. Rusia nu a făcut nicio greșeală?

– Da, am făcut greșeli. Dacă am fi prezentat interesul național într-un mod mai clar încă de la început, lumea s-ar fi aflat în echilibru acum. După destrămarea Uniunii Sovietice, am avut și noi probleme, pentru care noi suntem responsabili: prăbușirea economică, prăbușirea sistemului social, separatismul și, desigur, atacurile teroriste care au zguduit țara noastră. În acest sens, nu trebuie să căutăm vinovați în străinătate.

– În ultimul interviu acordat Bild, în urmă cu 10 ani, ați declarat că Germania și Rusia nu au fost niciodată mai apropiate. Cum este această relație în prezent?

– A rămas simpatia reciprocă a popoarelor noastre și va rămâne fundamentul relațiilor noastre.

– Nimic nu s-a schimbat?

– Chiar și cu ajutorul propagandei anti-Rusia din mass-media, Germania nu a reușit să distrugă această simpatie.

– Vă referiți la Bild?

– Nu mă refer la voi personal. Dar, bineînțeles, media din Germania este influențată din greu de către țara de dincolo de Oceanul Atlantic.

– Nu știam asta. În ce stare se află relația dintre Germania și Rusia?

– Aveam o situație foarte bună în 2005. Schimbul comercial avea un volum de 80 de miliarde de dolari pe an. Mii de slujbe au fost create în Germania datorită investițiilor rusești. În același timp, mai multe companii germane au investit în Rusia. În plus, existau foarte multe contacte culturale și sociale între cele două țări. Acum? Volumul schimburilor comerciale este la jumătate, aproximativ 40 mld. euro.