Punct. Și acum, de la capăt. Cum și-a propus un corporatist să dea o nouă viață orașelor românești

Tatian Diaconu a pus capăt carierei în cadrul corporației și vrea să se lanseze pe cont propriu. Nu vrea să lanseze un fond de investiții, ci și-a propus să meargă mai departe pe aceeași linie care l-a consacrat – regenerarea urbană.

Cariera lui Tatian Diaconu orbitează în jurul proiectului Coresi din Brașov, cel mai amplu proces de regenerare urbană realizat vreodată în România și chiar în Europa. Mai bine de 100 de hectare de hale dezafectate au renăscut sub comanda sa. Tractorul Brașov, alături de Roman erau „perlele” industriei brașovene. Tractorul s-a închis în 2007, iar Roman și-a restrâns activitatea aproape de zero. Dar Tractorul a renăscut în 2012. Nu prin producția de utilaje agricole, ci transformându-se într-un pol de regenerare urbană. Tatian Diaconu a demarat un alt mare proiect în cariera sa din cadrul Asociația Familială Mulliez (AFM), compania holding deținută de familia Mulliez, care deține printre altele Auchan, Decathlon și Leroy Merlin, dar și proiectul Coresi din Brașov.

În ianuarie 2019 Ceetrus anunța achiziția platformei Mociur din centrul Reșiței. Planul? Reșița 2030, un proiect care va duce la regenerarea urbană a 36 de hectare din Reșița. Dacă Brașovul a fost și este un centru regional, un pol industrial și universitar, Reșița era un oraș în căutarea salvării, un oraș mort unde primarul Ioan Popa, care de ani buni promova și înainte de a intra în politică Banatul montan, vrea să schimbe traiectoria.

La mijlocul lunii iunie Nhood anunța o nouă schimbare în organizare – a patra din ultimii cinci ani. Nhood își structurează activitatea serviciilor de real estate în jurul a trei linii de business: operațiuni, dezvoltare imobiliară și servicii suport & performanță financiară. Această organizare va fi implementată în 10 țări, inclusiv în Franța, țara de origine a companiei. Noua guvernanță a Nhood România va raporta direct comitetului de conducere al Nhood Corporate, cu sediul în Lille, Franța.

Cine este Tatian Diaconu

2021-2023
CEO Nhood România

2020-2021
CEO Ceetrus România

2019
General manager pentru Polonia, România, Rusia și Ucraina în cadrul Ceetrus Franța

2018
Lider dezvoltare Ceetrus Franța

2014-2018
CEO Immochan

2012-2014
Director real estate Immochan

2008-2012
Responsabil dezvoltare real estate, Bricostore – Franța

2002-2008
asistent vânzări, manager departament, director expansiune – Decathlon Franța

1999-2002
Ofițer, Armata Română

La începutul anului 2021, Asociația Familială Mulliez (AFM) a creat compania Nhood ca o companie de servicii de consultanță imobiliară, cu expertiză în domenii precum animarea comunităților, operarea și comercializarea proiectelor de tipul mixed-use, gestionarea activelor și dezvoltarea de proiecte durabile cu o gamă largă de funcții și servicii (centre comerciale, apartamente, birouri, hoteluri, co-working, centre comunitare). Nhood vizează proiecte de regenerare urbană care au un triplu impact pozitiv: social, de mediu și economic.

Doi ani mai târziu, în cadrul unui proces accelerat de structurare pentru a deveni o companie lider de servicii imobiliare, cu o viziune de dezvoltare durabilă, structura evoluează și se articulează în jurul a trei linii de business: operațiuni, dezvoltare imobiliară și servicii suport & performanță financiară. Linia operațiuni înglobează serviciile de property și asset; linia servicii suport și performanță financiară include departamentele financiar, juridic, sisteme IT și resurse umane, în timp ce linia de dezvoltare imobiliară va coordona proiecte cu destinație mixtă, ce au un triplu impact pozitiv – oameni, planetă, profit. 

Fiecare dintre aceste linii de afaceri va fi condusă de un director la nivel internațional și unul la nivel local. Nhood are astfel o structură personalizată, creată pe cele mai bune practici pentru o companie de servicii – agilitate, expertiză, centrare pe nevoile oamenilor, clienților și proiectelor.

În acest context, Tatian Diaconu își va încheia, la 31 iulie, mandatul de CEO al companiei. Guvernanța locală pentru cele trei linii de business ale Nhood România va fi anunțată în următoarele săptămâni.

„A venit momentul, oarecum așteptat sau neașteptat. Mai degrabă neașteptat. Mi-am exercitat fibra antreprenorială într-un context unic – să poți fi antreprenor într-o corporație – intraprenor –, să ai acces la resurse extraordinare, la competențele unei organizații mari și cu vechime și să te simți antreprenorul care ia decizii și împinge mai departe proiecte a fost pentru mine cea mai bună potrivire de lucru. Nu am avut nevoia dezvoltată de a fi antreprenor. Nu am avut un gând de plecare pentru că am lucrat la proiecte extraordinare, care au fost sursă de energie și experiență”, a explicat Tatian Diaconu într-un interviu acordat BM după anunț.

Pariul pe istorie: Hangarul

1. Între 1927 și 1946, pe platforma de la Brașov a funcționat o fabrică de avioane ce a produs, începând cu 1941, avionul de vânătoare IAR80.

2. În perioada 1947-2006, la IAR Brașov funcționează o fabrică ce ajunge să realizeze tractoare.

3. Începând cu 2012, fosta platformă industrială devine treptat proiect imobiliar, transformarea fiind realizată de către Immochan (Nhood) pentru a cuprinde 100.000 mp de retail, 80.000 mp de birouri, 3.000 de apartamente livrate și 2.300 în construcție, o investiție totală de 350 mil. euro.

Hangar 40, numele sub care este cunoscută fosta fabrică de avioane IAR din Brașov, în prezent parte integrantă din proiectul imobiliar mixt Coresi, este o fostă platformă industrială cu istorie care se pregătește să revină în circuitul economic începând cu 2025. De această dată însă ca centru cultural, de entertainment, cu o componentă de HoReCa, mai exact locuri unde oamenii să vină să se relaxeze, nu să lucreze și, poate, să învețe despre ce au reprezentat acele locuri odinioară.

Hangar 40 este locul unde în anii ‘30 și ‘40 erau produse avioane, inclusiv avionul de vânătoare IAR 80, care a participat la cel de-al Doilea Război Mondial. IAR a fost integrată în cadrul fabricii de tractoare, iar hangarul a devenit o altă secție din platforma de 100 de hectare.

„În toată schimbarea, dispărând managementul, decizia locală, care era în mâna directorului general, eu m-am trezit într-o alegere – alegerea de a merge în Franța. Dar aceasta s-a lovit de decizia noastră familială de a nu mai pleca din România. Am plecat de prea multe ori. Suntem îndrăgostiți de România, cu toate neajunsurile ei, și suntem convinși că noi doi ca familie putem face lucruri faine aici. Și am luat și o decizie despre ce aș dori să fac aici – singura decizie decentă și respectuoasă față de angajator a fost aceea de a face un pas în spate”, și-a explicat Tatian Diaconu decizia de a se retrage din funcția de CEO.

Nu va ieși la pensie. Dar ce ar putea face?

„Mi-ar fi greu să merg într-o altă companie. Varianta care mă reprezintă este aceea în care spun: OK, am acumulat multe cunoștințe în această perioadă, cum pot face același lucru dar altfel? Cu mai multe sau mai puține resurse. Acum, când plec, las o curbă de experiență, resursele unei companii mari și fiind antreprenor acum, resursele mele par limitate”.

El explică faptul că acum își idorește să rămână fidel lucrurilor pe care le știe, proiecte legate de regenerarea urbană, de transformarea unor zone abandonate într-unele de interes.

„Sunt interesat în continuare de proiecte de regenerare urbană, mă veți putea vedea construind rezidențial, centre comerciale. Rămân în ceea ce știu. Acum sper să fie cineva în piață interesat de ceea ce gândesc eu.”

Mai mult, Tatian Diaconu nu se vede doar lucrând pentru mediul privat, sau doar cu mediul privat, ci vrea să contribuie și la dezvoltarea orașelor. Spre exemplu, chiar și în 2022 din postura de CEO al Nhood a participat la discuțiile cu Carlos Moreno, profesor asociat la l’IAE de Paris-Université Panthéon Sorbonne, cofondator și director științific al catedrei ETI Antreprenoriat, Teritoriu, Inovație, cu prilejul vizitei acestuia la București.

„Mi-aș dori pentru administrațiile care acum beneficiază de resurse financiare tot mai importante să pot fi acel consilier care să îi ajute să investească în proiecte care schimbă viața comunităților. Să folosească banii pe proiecte de anvergură, de regenerare urbană. Acolo i-aș putea ajuta pe cei care își doresc. Dacă vor exista orașe interesate de un aport de competență și metodologie și care conștientizează că au nevoie de acesată competență, voi merge către ele. Îmi doresc să pot da o parte din timp pentru educarea mai tinerilor colegi. Am făcut asta ca CEO, din asta mă încarc și este foarte fain să dai înapoi. Rămâne pentru mine o prioritate.”

Pariul său cel mai mare de până acum a fost Coresi, proiectul din Brașov la conducerea căruia s-a aflat de când avea 34 de ani.

În cadrul Coresi urmează să se deschidă noi magazine – Momax, XXXLutz și Mobexpert în 2024, Decathlon și Bebe Tei în acest an, o nouă componentă de entertainment de 20.000 mp în 2025 și Hangarul. Tot în 2025. În timp ce Hala Ford din București este monument istoric, Hangar 40 nu este, iar cei care dezvoltă Coresi aveau posi­bilitatea de a demola clădirea, nu de a investi în ea. Nu au făcut-o.

Proiectul Coresi va fi completat de un campus educațional public și de continuarea proiectului rezidențial cu alte 2.300 de apartamente livrate între 2023 și 2030.

Amplasarea fabricii de avioane la Brașov, în șesul Bârsei, cunoscut în epocă drept „reduitul României întregite“, a fost o decizie strategică ce reflecta noile realități geografico-politice născute după Marele Război și înfăptuirea României Mari. Existența unui vast teren în zona nord-estică a orașului, cu acces la utilități, plat, pretabil ca aerodrom, precum și cu acces facil dinspre oraș și Gara Brașov, toate au fost elemente hotărâtoare în decizia de a amplasa aici noua fabrică. S-a ținut cont, de asemenea, de tradiția industrială anterioară anului 1918 și de numărul mare de persoane calificate în diverse ramuri ale industriei, formate în numeroasele școli de profil existente în oraș.

„Sunt oameni care la 34 de ani mi-au dat oportunitatea de a învăța. Ca orice tânăr de 34 de ani credeam că știu multe, dar în realitate știam destul de puține. Să ai o companie care îți dă oportunitatea de a învăța a fost precum un cadou, probabil meritat având în vedere cei 12 ani care au urmat. La 34 de ani nu știi să faci regenerare urbană. Iar la acel moment, nu știa și nu făcuse nimeni în România regenerare urbană. Cadou a fost că nu știam, nu știam să fiu CEO și am primit un titlu pe care am învățat să îl exercit ulterior și pe care acum îl apreciez cu adevărat. La 34 de ani am devenit responsabil de mulți oameni în jurul meu. A fost o aventură. Despărțirea de oameni este un lucru care mă apasă acum.”

Acum, după 12 ani, lasă în spate dincolo de Brașov și noul cartier, oameni mai bine pregătiți. „Vom continua pe proiecte faine mai departe și setez acum lucrurile din noua postură, cu acces mai limitat la resurse. Eu sper că voi găsi oameni în administrație pe care să îi pot consilia. Nu îmi propun să fac politică pentru că nu mă pricep. Dar în schimb, unde este nevoie, pot ajuta administrațiile locale”.

O caracteristică a proiectelor realizate în mandatul său a fost ideea de a încheia parteneriate. Cum nu existau competențe locale pentru rezidențial spre exemplu, în 2015 Immochan iniția un parteneriat cu Kasper Development pentru componenta de rezidențial. Mai departe, în iulie 2017, Immochan România a achiziționat Coresi Business Park de la Ascenta Management. Astfel, Cartierul Coresi, care avea până atunci o componentă comercială, prin Coresi Shopping Resort, și una rezidențială, a integrat și componenta de birouri.

„Ce am mai învățat în ultimii 12 ani – puterea parteneriatelor. Eu nu am făcut nimic singur și sunt convins că nu aș fi făcut nimic singur. Norocul pe care l-am avut a fost că în proiectele mari, complexe și de durată, singura variantă în care poți face ceva închegat este să îți găsești partenerii potriviți.”

Cel mai recent parteneriat a vizat componenta de hotel, Qosmo, hotelul de patru stele din Cartier Coresi operat de Kronwell și este cel mai mare hotel din acea parte a Brașovului, iar potrivit lui Tatian Diaconu, cel mai probabil amortizarea investiției se va realiza mai repede de zece ani de la inaugurarea din 2021.

„Prin partenerii potriviți rezolvi trei mari probleme pe care le au managerii de proiecte complexe – aport rapid de competențe, securizezi financiar mai bine riscurile dintr-un proiect, pentru că acolo unde investesc mai mulți, riscul per participant se reduce și câștigi timp. În loc să finalizezi în 20 de ani, așa poți finaliza în 7-10 ani, un element de valoare pentru toată lumea”, a explicat Tatian Diaconu.

Pe de altă parte, atunci când este vorba de regenerare urbană colaborarea cu municipalitatea este esențială. Însă el explică faptul că ultimul lucru pe care un primar vrea să îl audă este că sunt necesari 25 de ani pentru un proiect, în contextul în care are alegeri din 4 în 4 ani. Orice proiect nou implică șantier și inconveniente pe parcursul construcției pentru cei din jur.

„Dacă proiectul de la Reșița ar fi primul în care m-aș implica, prima discuție ar fi cu colegii de la Nhood. Dacă vom ajunge la o soluție prin care pot rămâne alături de ei, Reșița ar putea fi primul proiect. Dacă primăria Reșița crede că are nevoie de expertiza mea, atunci va fi un altfel de dialog. În mod evident mi-aș dori să mă pot ocupa de Reșița deoarece după Brașov a fost și este proiectul meu de suflet și este unul greu, mult mai greu decât Brașovul și care va vedea lumina zilei când vor fi suficienți parteneri care să pună umărul. Reșița a fost și rămâne un pariu pentru a demonstra că orașele mici și ele pot fi regenerate. Acum este greu de spus dacă voi mai fi implicat sau nu în Reșița. Reșița merită proiectul Nhood pentru că primăria Reșița a făcut posibil acest proiect. A fost pentru mine pentru prima dată când am văzut o administrație locală și un primar pe post de lider al comunității care a venit, agățându-se de un posibil partener și invitându-l să fie partener în dezvoltarea orașului. A fost prima dată. La Brașov a fost invers – un investitor care vine și sesizează oportunitatea și o transformă”, a explicat Tatian Diaconu.

În 2022 din postura de CEO al Nhood a participat la discuțiile cu Carlos Moreno, profesor asociat la l’IAE de Paris-Université Panthéon Sorbonne, cofondator și director științific al catedrei ETI Antreprenoriat, Teritoriu, Inovație în vizita sa la București.

Proiectul Coresi Brașov. De unde s-a plecat?

1927-1946
fabrica IAR (care a fabricat legendarul IAR 80)

1947-2006
IAR, apoi UTB cu legendarul tractor U650

2006
privatizarea fabricii

2007-2010
închiderea progresivă și demolarea ei

2012
cumpărarea terenului de către Immochan, divizia imobiliară a grupului Auchan – 100 ha, 1 milion mp teren demolat la cota zero

Unde s-a ajuns?

Cel mai mare proiect de regenerare urbană din România, executat deja în proportie de peste 75%

Retail

100.000 mp, proiect regional, Coresi Shopping Resort

3.000
de apartamente deja livrate, alte 2.300 în execuție

80.000 mp
de birouri

Facilități sociale, creșă, facilități sportive, de entertainment, medicale

350 mil. euro
investiți în Brașov, cel mai mare investitor din ultimii 30 de ani

40 de firme
internaționale în campus cu o cifră de afaceri cumulată de 100 mil. euro

8.000 de salariați în campus lucrând pentru cele  40 de companii

1.000 de salariati în centrul comercial cu o cifra de afaceri cumulată de 120 mil. euro anual

7.000 de locuitori în cartier

El ridică o problemă cu care multe municipalități se confruntă – în loc să investească în infrastructură, utilități și dezvoltare, multe primării investesc în schimbarea bordurilor în stare bună. Pe de altă parte, și fonduri europene s-au acordat pentru construcția de terenuri de sport în sate care aveau nevoie de apă curentă și canalizare, iar banii de la guvern sau de la UE au mers către proiecte inutile sau cu impact redus asupra calității vieții, doar pentru că erau mai ușor de accesat.

„Să încercăm să nu mai folosim banii care vin ca să schimbăm borduri, ci să construim infrastructură. Să facem masterplan strategic pe 10-20 de ani. Să încercăm să ieșim din modul pompieristic de a rezolva probleme și arierate, care sunt parte din realitate. Dar să nu le mai rezolvăm de azi pe mâine, ci fiecare localitate să aibă un plan de dezvoltare pe 10-20 de ani. Chiar dacă primarul X în funcție nu va prinde sfârșitul planului, dacă acesta este scris, 4-5 generații de primari să aibă un fir roșu conductor care să conducă la o nouă realitate în urmatorii 20 de ani pentru comunitatea respectivă. Da, trebuie să se pună de acord ambele părți ale politicului local, dar e parte a lucrului cu mari proiecte – calitatea unui proiect strategic face ca acesta să fie proiectul comunității”.

Spre exemplu, capitale europene precum Madridul au planuri de dezvoltare pe următorii 20 de ani, în timp ce în București cu mandatul fiecărui primar prioritățile la Primăria Capitalei se schimbă radical la fiecare 4 ani.

„Acum 15 ani aveai un primar «nebun» care făcea treabă – Bolojan la Oradea. Mai era Boc la Cluj. Acum, dacă facem o listă, poate găsim 20 sau chiar 30. Puțin, că sunt 3.000, dar se poate. Avem un rol comun cu toții, de a-i împinge mai departe, dincolo de schimbarea bordurilor și becurilor pe LED.”

„Pe lângă cele 350 de milioane de euro investite deja, vor mai urma alte 350 de milioane de euro în toate aceste noi funcțiuni private sau publice. Un proiect de 700 mil. euro (bani ce vor fi investiți până la finalul anului 2030) este probabil un model mai bun decât fosta uzină, cu tot respectul pentru istoria locului.“ Tatian Diaconu

Mai mult, Tatian Diaconu explică faptul că fiecare român trebuie să devină un ambasador al României, să promoveze cum poate economia locală, așa cum fac cetățenii altor state vest-europene, altfel investitorii vor merge către alte destinații.

„Noi ca să convingem un investitor în România în primul rând trebuie să vorbim frumos despre România, vorbind despre oportunitățile de aici, arătând cu cifre progresul României – ce s-a întâmplat cu PIB-ul, cu șomajul, cu dezvoltarea proiectelor de infrastructură. Trebuie să înțelegem că brandul de țară este ce spune fiecare dintre noi. Cât timp arătăm la TV, în ziare și în afară când mergem la evenimente sau conferințe ce nu se face, ce nu s-a construit, cât de corupți suntem și cât de prost merge administrația, toate aceste elemente sau un singur mesaj – «Nu veniți aici». Nu le poți spune: – «Veniți la mine acasă, dar aici nu avem nimic de mâncare, de băut nimic, plănuiesc să mă cert cu nevasta dar sunteți invitații mei». Nu funcționează”.

El explică faptul că România are acum nevoie de exemple pozitive – să vedem pe prima pagină olimpici la matematică, elevi care se întorc acasă cu medalii. „Să vorbim despre cei care fac lucruri bune în administrație, care pot fi exemple. Să vorbim despre cei din mediul privat care fac lucruri bune și per total beneficiul va fi unul puternic. Vom avea un climat de încredere și vom atrage investitori, arătând că România este o țară plină de oportunități.”

„Imaginea României s-a schimbat în bine pentru că este în primul rând cunoscută. Acum este o țară care poate alinia într-un Excel creștere economică, randamente cu constanță pentru investitori – poate propune 8-10% randament unui investitor, în timp ce Franța vine cu 3-4%. Astfel România este plină de oportunități și vine în plus și cu legitimitate. Acum avem istoric, iar istoricul este pozitiv, cu oportunitate. Asta trebuie transmis, nu să mergem direct cu ideea că nu avem autostrăzi, că facem o veșinicie pe Valea Prahovei cu mașina – dar să nu uităm, cu trenul facem 2 ore și 25 de minute.”

Tatian Diaconu spune că a rămas aici tocmai pentru a încerca să facă diferența, să încerce să accelereze schimbarea în bine.

„Acum 10 ani nu se mișca nimic. Acum se mișcă. Și nu trebuie să sărim cu toții pe Palatul Victoria să fim miniștri. Putem ajuta din postura pe care o avem. Când discuți cu oameni de business care au reușit, respectabili, educați, care au demonstrat – discuțiile la bere încep cu: «Păi dacă aș fi eu ministru aș face și aia și aia». Dar acum un discurs poate fi: «Eu nu vreau să fiu ministru, nu mă pricep la politică». Să fii ministru înseamnă să faci politică, dar îmi pot propune să ajut un ministru, un secretar de stat, pe cineva din administrație să ia decizii mai bune beneficiind de experiența mea. Asta îmi pot propune. Și e un act de responsabilitate, de patriotism. Eu m-aș bucura să văd o primărie care să mă întrebe. Chiar dacă nu ar avea bani. M-aș bucura să mă întrebe și Primăria Capitalei, care probabil își permite un consultant. Reșița este un exemplu. Nu avea bani să dezvolte, dar dezvoltă”, a conchis Tatian Diaconu.  

Ce urmează?

1. Momax si XxLutz 2024

2. Mobexpert 2024

3. Decathlon și Bebe Tei 2023

4. Entertainment 20.000 mp 2025

5. Hangar 2025

6. Campus educațional public

7. Continuarea proiectului rezidential cu 2.300 de apartamente 2023-2030

8. Clădirea U1 în construcție, 12.000 mp cu livrare 2023

9. 700 mil. euro investiți până la sfârșit în 2030