Promovarea brandurilor românești la export ar putea genera întoarcerea în țară a unui profit multiplicat de sute de ori

♦ Companiile au nevoie de sprijinul statului pentru a se extinde peste granițe.

Dezvoltarea brandurilor ro­mâ­nești atât pe plan local, cât și pe piețele externe se traduce în final printr-un nivel de creștere mai ridicat pentru economie și printr-un nivel de trai mai bun pentru consumatorii autohtoni. Aceasta este una dintre concluziile des­prin­se în urma videoconferinței ZF Branduri ro­mânești – Valențele pozitive ale lui „made in RO“, organizată marți de Ziarul Financiar.

„Este important să avem bran­duri și pro­duse care să iasă în afara țării, care să adu­că bună­sta­re Ro­mâniei. Promovarea brandu­rilor ro­mânești la export ar putea genera întoar­cerea în țară a unui profit multiplicat de sute de ori“, a spus în cadrul eveni­mentului Eliodor Apostolescu, direc­tor general și acționar al Phoenix Y, producătorul pu­fuleților Gusto, unul dintre cei mai mari jucă­tori de pe piața de profil. Com­pa­nia e pre­zen­tă pe pa­tru con­tinente, în peste 35 de țări, dar pentru a ajunge aici a fost nevoie de mulți ani și multe in­vestiții. „Am in­vestit 12 ani până au început să apară primele rezultate.“

Din perspectiva Rucsan­drei Hurezea­nu, proprietarul pro­ducă­to­rului de der­mato­cosmetice Ivatherm, cea mai im­por­tantă piață pentru fie­care brand este piața lo­cală. Aici se învață primele lec­ții pe care orice business trebuie să și le în­su­șească pentru a se dezvolta într-un mod să­nă­tos și pentru a se putea extinde apoi în afara țării.

„Prezența pe piața locală reprezintă un proces de învățare prin care orice brand tre­buie să treacă. Trebuie să vă concentrați aten­ția și să cuceriți piața locală și apoi va fi ușor de replicat modelul și în alte țări“, con­sideră Rucsandra Hurezeanu.

Brandul Ivatherm e prezent pe aproa­pe 20 de piețe din toată lumea, din Orientul Mijlociu până în Asia.

Principala provocare pe piețele străine sunt banii necesari investi­ții­lor, consideră Mircea Turdean, CEO al Farmec Cluj, cea mai mare com­panie din producția locală de cosmetice.

„Noi avem parteneri la export în 50 de țări, dar nu sunt nume de notorietate mare. Am avea nevoie de zeci de milioane de euro ca să investim în aceste țări. Dacă nu in­vestim în marketing în fiecare piață în par­te, e o mare problemă. Ținând cont de bu­ge­tele noastre, investiția noastră e graduală.“

Potrivit lui Ionuț Ilie, general manager Ice Cream în cadrul Unilever South Cen­tral Europe, companiile își construiesc sin­gure un drum local sau internațional, cu mul­te sacrificii și mulți bani, dar dacă pro­dusul pus pe piață este unul corect, atunci oamenii îl vor cumpăra.

Românii au început să perceapă produ­sele realizate local ca fiind mai calitative, mai gustoase decât orice altele care vin din import, potrivit celor mai recente studii.

„Brandurile ro­mânești stau fără nicio problemă la același nivel cu cele inter­na­țio­nale“, ex­plică Tiberiu Dănețiu, di­rec­tor mar­ke­ting, Auchan Retail Româ­nia, unul din­tre cei mai importanți ju­cători din co­mer­țul local. Totuși, pe piețele externe „made in RO“ nu are ace­leași valențe pozitive.

„Din păcate «Made in Ro­ma­nia» nu este un brand ca ata­re, cum e când spui «Made in Germany». În acest caz, «Made in Ger­many» ridică nivelul brandului. Ro­mâ­nia încă nu este acolo. Dar sunt foarte multe com­panii românești și industrii care au re­ușit să impună un brand“, adaugă Ionuț Ilie.

Pentru asta ar fi nevoie de un ajutor din par­tea statului și de existența unor consuli pe probleme economice și comerciale.

Aceste funcții au fost desființate, potrivit lui Mircea Turdean, care propune ca acești an­ga­jați ai statului să fie plătiți precum oa­me­nii de vânzări din companii, pe comision, ei fiind vitali în promovarea brandurilor ro­mânești peste hotare.

„Ar fi foarte util dacă am avea echipe de consilieri economici pentru promovarea bran­durilor pe plan internațional. E drept, baza nu trebuie s-o așteptăm de la alții, ci trebuie să vină de la noi. Trebuie să ne facem businessul. Nimeni nu știe mai bine ca noi cum se vând produsele, cum ne putem adresa piețelor externe“, conchide Eliodor Apostolescu.