Promisiunile biotehnologiei

Biotehnologia, cu aplicațiile sale în cele mai variate domenii, s-ar putea dovedi un atu pentru România, așa cum IT-ul s-a transformat într-un veritabil motor de creștere economică. Investițiile în cercetare, acces la finanțări publice și europene, legislație coerentă și un cadru economic previzibil sunt însă condițiile fără de care domeniul nu poate prinde aripi.

Detergenți pentru haine care curăță la temperaturi mici. Cantități reduse de înălbitor pentru producția hârtiei. Acestea sunt doar două dintre zonele în care biotehnologia și-a croit drum, iar în domeniul medical aplicațiile sale sunt mult mai ample. De la insulina esențială pentru un pacient cu diabet până la tratamentele bioterapeutice pentru bolnavii de cancer sau vaccinuri, biotehnologia este prezentă în tot mai multe aspecte ale vieții de zi cu zi. În 2014, la nivel european, veniturile celor peste 2.200 de companii din domeniul biotehnologiei s-au plasat la 3,2 miliarde de euro și avea peste 61.000 de angajați. Îndeosebi industria farmaceutică marșează pe descoperirile domeniului pentru a dezvolta tratamente inovative.

Ce poate face România pentru a se transforma într-un hub european – și de ce nu mondial? – în acest domeniu? Industria biotehnologică din domeniul medical se lovește, în unele state, de diverse impedimente, cel mai pregnant fiind lipsa investițiilor în cercetare și dezvoltare, motorul creșterii acestui segment. Este și cazul pieței locale, ce s-a dovedit a fi dificilă pentru companiile farmaceutice, conform reprezentanților domeniului. ăAutoritățile au implementat diverse propuneri de legi care, de-a lungul timpului, au devenit adevărate poveri pentru industria farma“, spune Gábor Sztaniszláv, director general al Amgen România, unul dintre liderii industriei biofarma la nivel global. În fiecare an, compania investește un sfert din cifra de afaceri pentru dezvoltarea de medicamente inovatoare. Una dintre companiile deschizătoare de drumuri în ceea ce privește dezvoltarea de produse inovatoare în tehnologia ADN-ului recombinat și în biologia moleculară, AMGen (Applied Molecular Genetics – Genetică Moleculară Aplicată), companie americană de biotehnologie, a fost fondată în 1980, denumirea actuală (ăAmgen“) preluând-o după trei ani de activitate. Afacerile sale s-au extins în întreaga lume, iar astăzi, după 36 de ani de activitate, compania este prezentă în peste 75 de țări la nivel mondial și rulează afaceri de 21,7 miliarde de dolari la nivel global, cifră înregistrată în 2015.

La nivel global, Amgen a investit în 2015 în jur de 4 miliarde de dolari în cercetarea și dezvoltarea de medicamente noi, din care 600 milioane de dolari au fost destinate susținerii unor programe inovative sau construirii unor facilități de producție de ultimă generație. ăO parte din sumele investite ar putea fi direcționate și către România, dacă am reuși să dezvoltăm o strategie pe termen mediu și lung pe plan local“, spune Sztaniszláv.

Cu mai bine de un deceniu în urmă, Amgen a lansat pe piață două dintre primele substanțe terapeutice de origine umană derivate biologic – Epoetină alfa și Filgrastim – produse care au dus la o îmbunătățire a stării pentru sute de mii de pacienți care sufereau de afecțiuni din sfera bolilor renale cronice și a cancerului. În prezent, compania se concentrează pe șase domenii terapeutice: oncologie/hematologie, boli cardiovasculare, inflamație, sănătatea oaselor, nefrologie și neurologie și are în dezvoltare 40 de terapii biologice și șase produse biosimilare. Dintre acestea, două molecule pentru tratarea cancerului se află în ultimă fază clinică – una pentru tratamentul melanomului malign și una pentru tratamentul mielonomului multiplu.

Medicamentele Amgen sunt destinate tratării bolilor pentru care numărul de opțiuni terapeutice eficiente este limitat sau oferă o alternativă viabilă la celelalte produse disponibile. Înțelegerea mecanismelor biologice fundamentale ale omului reprezintă un element esențial în dezvoltarea gamei sale de medicamente. Abordarea Amgen, ce a devenit și sloganul companiei – ăBiologia pe primul plan“– presupune ca în primă fază cercetătorii să exploreze căile moleculare complexe ale bolii, iar apoi să stabilească ce tip de medicament sau ce modalitate de tratament poate să asigure cel mai ridicat nivel de eficiență și siguranță.