Proiectul legii salarizării în sectorul bugetar a fost publicat. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru: Reforma se bazează pe principiul muncă de valoare egală, salarizare egală, nu este acceptabil ca funcții cu același tip de muncă să fie plătite diferit. Cele șase direcții pe care se bazează reforma. DOCUMENT

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a făcut o serie de precizări luni, după ședința de Guvern, despre proiectul privind reforma salarizării în sectorul bugetar, parte a angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit Mediafax. 

El a explicat că reforma vine după mai mulți ani de discuții și ajustări și că munca efectivă pe acest jalon a început în 2022, deși PNRR a fost adoptat în 2021.

„Această oportunitate de a vă prezenta proiectul cu privire la reforma salarizării în sectorul bugetar din România. Este un proiect îndelung așteptat și cred că cel mai bine ar fi chiar să încep cu cronologia acestui jalon important din PNRR. Așa cum puteți să vedeți, deși PNRR a fost adoptat încă din 2021, munca efectivă pe jalon a început abia în 2022, dar a început bine”, a spus Pîslaru.

Ministrul Proiectul Europene a prezentat luni, în cadrul unei conferințe de presă, cele șase direcții pe care se bazează reforma.

El a spus că se bazează pe principiul „muncă de valoare egală, salarizare egală” și explicat că nu este acceptabil ca funcții cu același tip de muncă să fie plătite diferit.

Citiți AICI documentul integral

Ce a declarat Dragoș Pîslaru: 

► Primul lucru clar pentru orice legislație de salarizare este acest principiu muncă de valoare egală, salarizare egală. Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziții care au același conținut de muncă și să fie remunerate diferit

► Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani după adoptarea legii 153 este că pentru anumite familii ocupaționale s-au dat niște bani în plus, alte le-au rămas în urmă, iar diferențele au rămas majore pe același tip de poziție

► Al doilea lucru esențial pe care îl avem este legat de predictibilitate și sustenabilitate. Trebuie să existe o legătură între cât îți permiți, care este angajamentul pe termen mediu legat de deficitul bugetar și știți că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030

► Al treilea lucru care este esențial pentru un sistem de administrație publică relativ îmbătrânit este ideea cum susții funcțiile de intrare în administrația publică, debutanții și cum îi motivezi

► Suntem în continuare într-o situație în care anumite elemente de salarizare derivă de undeva din istorie, sunt în continuare, ca valoare de referință, încă mai apare acel VRS, apare în același timp un lucru care e complet nefas, și anume litigii sau asimilări sau prorogări

► Deci ai nevoie să ai prerogativa guvernului, executivă, de a adopta un sistem de salarizare bugetar unitar

► A existat o decizie politică în 2017… Legea 153 a consacrat acest lucru, și anume că administrația locală a ieșit din grilă… și acum, practic, readucem această grilă împreună.

► Și știți că zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România și zona de sporuri s-a adus la faptul că, ca să dau cifra corectă aici scrie peste 150, le-am mai numărat încă o dată în weekend, sunt 151 de sporuri

► În momentul de față, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri. Noi ce am făcut prin acest proiect pe care îl prezentăm este eliminăm 87 din aceste sporuri. Deci 87 din 51 înseamnă o reducere de 56 și 57% aproape.

► Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Salariul de bază este zona care trebuie să evolueze într-un mod predictibil și sporurile ar trebui doar să rămână pentru o zonă redusă. 

► Le vom limita la 20% pe ordonator principal de credite și salariile ar trebui să aibă elementul cel principal în zona aceasta de salarii de bază, salariile lunare.