Proiect de lege privind modificarea legislației privind insolvența

Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru îmbunătățirea soluțiilor de redresare pentru companii. 

Demersul face parte din cadrul proiectului de asistență tehnică „Instrumente de avertizare timpurie și cadre de restructurare în România”, finanțat prin Programul de Sprijin pentru Reforme, precizează un comunicat al companiei de consultanță CITR.

Conform expunerii de motive a Directivei, în lipsa unor măsuri de prevenție adecvate mediului de afaceri, peste 200.000 de companii intră anual în faliment la nivel european, ceea ce conduce la pierderea a 1,7 milioane de locuri de muncă. În ceea ce privește situația din România, jumătate din cele aproximativ 30.000 de companii cu impact în economie se aflau deja în dificultate încă de dinainte de pandemie, iar un sfert dintre acestea au atins pragul insolvenței, fără a fi încercat să acceseze o procedură de restructurare. În lipsa unei culturi a prevenției în business, anul trecut au intrat în insolvență 5.694 de companii la nivel național, dintre care 80 de companii de impact în 2020.

Prin noile reglementări, UE își propune să stimuleze reluarea activității economice a companiilor care întâmpină dificultăți financiare, să faciliteze accesarea măsurilor de restructurare la primele semne de dificultate și să evite ieșirea din circuitul economic a companiilor viabile. Mai ales în contextul actual, când multe companii experimentează dificultăți punctuale sau sectoriale pe fondul pandemiei, transpunerea Directivei în legislația națională este o oportunitate care vine să sprijine însănătoșirea mediului de afaceri românesc.

„Transpunerea Directivei în legislațiile naționale ale statelor membre UE are ca rol crearea unei culturi a salvării și prevenției la nivel european, care să aducă, pe lângă avantaje pentru mediul de afaceri, și efecte sociale pozitive, precum salvarea locurilor de muncă. Numai prin măsuri comune de uniformizare a practicilor de restructurare a businessurilor la nivel european vom reuși să oferim un nou sens pozitiv cuvântului -restructurare- oferind cu adevărat o nouă șansă companiilor care trec prin dificultăți”, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR.

Odată adoptată legislația, antreprenorii români se vor dispune de proceduri mai clare, mai flexibile, de libertate de negociere cu creditorii, de suspendarea executărilor silite, iar creditorii companiilor vor beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor prin apelarea la mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate, apreciază CITR. În plus, noua legislație va încuraja acordarea de finanțări în procedură și va cuprinde prevederi care încearcă să elimine blocajele care tergiversează aprobarea unui plan de reorganizare.

Principalele direcții și capitole pe care se concentrează noua legislație:

1) Modificarea procedurilor pre-insolvență astfel încât acestea să fie în primul rând accesate, deoarece cadrul legislativ actual nu a încurajat deloc acest aspect, să fie eficiente, mai ușor de implementat și utile:

a) Introducerea unei proceduri noi de restructurare, inspirată din legislațiile străine – acordul de restructurare, care pune accentul pe negocierea în afara instanței pentru o restructurare mai rapidă și renunțarea la mandatul ad-hoc, instrument ineficient, care nu a fost aplicat în practică;

b) Modificarea substanțială a procedurii concordatului preventiv – în sensul introducerii unor reglementări mai clare, cu posibilitatea de suspendare a executărilor silite pe o perioadă de timp și care să încurajeze accesarea acestei proceduri într-un stadiu cât mai incipient al dificultății;

c) Încurajarea și protejarea finanțărilor acordate în procedurile de pre-insolvență, atât de eventuale acțiuni în anulare într-o eventuală procedură ulterioară de insolvență, cât și prin acordarea unei super-priorități pentru restituire

2) Modificarea prevederilor privind procedura reorganizării judiciare, astfel încât aceasta să fie mai rapidă și mai eficientă:

a) Prevederi care urmăresc limitarea perioadei de observație;

b) Prevederi care urmăresc confirmarea mai rapidă a planului de reorganizare;

c) Prelungirea perioadei de reorganizare de la 3 la 4 ani.

3) Digitalizarea acțiunilor din proceduri, cu efect asupra întregii legislații, ceea ce va permite desfășurarea adunărilor de creditori, a comitetelor și a licitațiilor publice online. Această abordare aduce procedurile mai aproape de contextul actual în care comunicarea online și digitalizarea reprezintă noua realitate.

Ulterior încheierii acestei etape, proiectul de lege, în forma modificată ca urmare a dezbaterii publice, va fi transmis ministerelor de resort, în procedura de consultare și avizare interministerială. Apoi proiectul de lege, în forma avizată și aprobată de Guvern, va fi transmis către Parlament.