Profil de tânăr manager de top. Radiografia unui deceniu

Am trăit o mare surpriză în momentul în care Romulus Oprică, tânăr antreprenor, sociolog de meserie, m-a sunat pentru a-mi spune că a făcut din catalogul tinerilor manageri de top un obiect de studiu și subiectul tezei sale de doctorat, intitulată „Influența capitalului social asupra evoluției în carieră“. Romulus Oprică este doctor în sociologie, managing partner al companiei de cercetări de piață Brandberry și partener cu antropologul Vintilă Mihăilescu.

El a identificat linii definitorii și pentru angajații din corporații, dar și pentru antreprenorii care au apărut în catalog, a remarcat mutațiile care au avut loc în componența catalogului de-a lungul timpului, din cauza schimbărilor din economie sau din cauza situației economice, a crizei pe care am traversat-o, dar și elementele care compun succesul profesional, conform tinerilor cu care a stat de vorbă.

Iar când au fost puși să definească în câteva cuvinte domeniul în care activează, au creionat antreprenoriatul ca fiind definit de „sânge“, „criză“ și „responsabilitate“, iar managementul ca fiind definit de „oameni“, „echipă“ și „rezultate“. Iată în continuare o analiză a primilor 10 ani ai catalogului tinerilor manageri de top, așa cum i-a văzut sociologul.

2006-2015

Câte 100 de tineri manageri premiați în fiecare an. În total, 1.000 de manageri, într-un deceniu de top. Acum, înaintea lansării ediției a 11-a a catalogului Tineri manageri de top, prima din cel de-al doilea deceniu, facem radiografia unui deceniu de top și profilul „tânărului manager“ premiat în ultimii 10 ani.

Am început să mă uit cu atenție la acest proiect al Business Magazin prin 2009, după ce am citit un studiu realizat de Herminia Ibara (INSEAD) despre rețelele sociale ale managerilor. Acel studiu și proiectul BM au definit direcția tezei mele de doctorat: „Influența capitalului social asupra evoluției în carieră“. Chiar dacă am finalizat teza în 2014, am rămas apropiat acestui subiect și am continuat studiul și cu generația nominalizată în 2014, pe care n-o abordasem în teză, și cu cea din 2015. Așa am ajuns la „profilul tânărului manager de top“ în primul deceniu de proiect.

Printre cei nominalizați de Business Magazin în acest deceniu se regăsesc atât manageri „de linie“ (sau „de carieră“ – adică manageri angajați) cât și antreprenori. Pe măsură ce mi-am pregătit cercetarea am discutat informal atât cu o parte dintre cei vizați, cât și cu lumea conexă businessului românesc (presă, organizatorii de evenimente, oameni de PR etc.) și am descoperit un clișeu foarte puternic împământenit în descrierea diferențelor dintre cele două categorii. Mi se spunea adeseori: „Băi, antreprenorii sunt vii! Sunt altă specie! Corporatiștii ăștia sunt închiși în niște șabloane și exploatați. Sunt altceva!“. M-a intrigat foarte mult această abordare și mi-am propus să descopăr, atât cât este posibil, cât de mari sunt diferențele dintre antreprenori și manageri. Din motive strict tehnice am să-i numesc pe toți cei nominalizați de BM „lideri“ și am să fac diferența între manager și antreprenor acolo unde este cazul. Ceea ce am descoperit… vă spun imediat.

Cercetarea are o abordare complexă, cu analiză de date secundare, cercetare calitativă, interviuri de profunzime și cercetare cantitativă, cu chestionare aplicate liderilor nominalizați de BM. Au fost chestionați 286 de lideri, ceea ce, raportat la numărul total de nominalizați în proiect, reprezintă un studiu cu o marjă de eroare de ±4,9%, și intervievați 30 de subiecți. 
Unul dintre primele lucruri pe care l-am observat a fost evoluția nominalizărilor făcute de BM, după genul acestora.

Dacă în prima ediție au fost 83% bărbați și doar 17% femei, procentul de liderilor femei nominalizați a crescut în mod constant, la 25% în a doua ediție și până la un maxim de 40% în 2012, respectiv 38% în 2015. Vârsta medie a celor nominalizați în proiectul 100 tineri manageri de top este de 34 ani și 11 luni. Din punctul de vedere al grupării lor după poziția de antreprenor sau manager angajat am constatat că, după o creștere constantă a poziției de antreprenor în nominalizările din anii 2006 (15%), 2007 (19%) și 2008 (22%), a urmat o scădere de până la 8% a prezenței acestora în topurile din anii 2009 (11%) și 2010 (8%). Aceștia sunt și anii în care criza s-a făcut cel mai puternic simțită în businessul românesc, și nu numai. După aceștia, prezența antreprenorilor în top s-a stabilizat pe la 15%.